Executivul a adoptat în şedinţa de joi o Hotărâre prin care, în perioada geroasă ce urmează să vină, se limitează exporturile de energie. Reamintim, la cea de-a XXVII-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, “Provocările iernii 2016 – 2017”, care a avut loc pe 16 noiembrie 2016, Florinela Georgescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), a anunţat că iarna 2016 – 2017 va fi una normală pentru România. “Iarna normală în România nu este o iarnă uşoară. O iarnă firească la noi în ţară, conform climatologiei, înseamnă un episod de viscol în medie în luna decembrie şi câte două episoade de viscol în ianuarie şi februarie. De cele mai multe ori, perioadele de viscol sunt urmate de perioadele de ger”, a precizat Florinela Georgescu. Iar acum, exact asta se întâmplă. Conform previziunilor, în perioada 17 – 20 ianuarie urmează al doilea episod de viscol în România în luna ianuarie. Cum şi acum temperaturile sunt joase, consumul intern de energie şi gaze naturale a atins cote istorice. Dar, în acelaşi timp, şi exporturile au atins cote maxime. Pentru a acoperi cererea, au fost pornite toate grupurile energetice disponibile, ceea ce a condus şi la folosirea excesivă a stocurilor, care, oricum, erau constituie, se pare, pentru o iarnă blândă. Reamintim, nu este pentru prima oară când România apelează la un astfel de act normativ. În februarie 2012, când zăpezile au acoperit România, iar gerurile au îngheţat-o, Guvernul Ungureanu, în funcţie la acel moment, a luat o decizie identică.
“Ministrul Energiei, Toma Petcu, a prezentat ieri, 12 ianuarie 2017, în cadrul Ședinței de Guvern, o analiză privind funcționarea Sistemului Energetic Național (SEN), urmare a parcurgerii a șase zile de vârf de iarnă, marcate de consumuri istorice de gaze naturale cât și de energie electrică”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Energiei.
În analiza prezentată, ministrul a făcut referiri inclusiv la date privind starea Sistemului Energetic Național, prognozele meteorologice și evoluția stocurilor de combustibil.
“În data de 11 ianuarie 2017, operatorul de transport și de sistem, Transelectrica, a notificat oficial Ministerul Energiei, Ministerul Economiei și ANRE cu privire la iminența apariției unei situații de criză în funcționarea SEN, motivate de: prognozele meteorologilor, care indică un nou interval de vreme severă în perioada imediat următoare (17 – 20 ianuarie 2017); deficitul de energie electrică înregistrat din cauza reducerii nivelului Dunării, debitul acesteia atingând minim fără precedent în ultimii ani (circa 1800 mc/s); scăderea rezervelor de apă din marile acumulări hidroenergetice ca urmare a utilizării acestora la echilibrarea sistemului; deficitul semnificativ de energie electrică din zona de sud-est a Europei pe fondul valului de frig care a cuprins Regiunea încă din 6 ianuarie 2017; consumurile mari de gaze naturale (medii de 70 de milioane de mc/zi), dar și de energie electrică (de peste 9.500 MWh la vârfurile de consum începând cu ziua de luni, 9 ianuarie 2017 și cu un maxim de 9730 MWh în data de 10 ianuarie 2017, în intervalul 18:00 – 19:00); afectarea surselor de energie electrică produsă din surse regenerabile, în mod deosebit parcurile eoliene; aprovizionarea îngreunată a centralelor din cauza transportului dificil al cărbunelui, precum şi impactul defecțiunilor asupra capacității de producție a unor grupuri energetice”, se mai arată în comunicat.
În acest context, în conformitate cu Legea Energiei, ministerul de resort este obligat să dea curs notificării operatorului de transport și sistem. Astfel, ministerele Energie și Economie, în calitate de coinițiatori, au elaborat Hotărârea de Guvern privind adoptarea unor măsuri de siguranță pe piața de energie electrică, care a fost aprobată în cadrul ședinței Cabinetului.
“Hotărârea este o măsură preventivă și temporară, care poate fi aplicată doar în condițiile apariției unei situații de criză pe piața de energie în perioada următoare (16 ianuarie – 15 februarie 2017) și doar dacă este amenințată siguranța populației ori a Sistemului Electroenergetic”, se mai precizează în comunicat.
”Experiența ultimei perioade cu consumuri istorice de gaze naturale și energie electrică ne obligă să nu trecem ușor peste acest episod și să gândim soluții pentru eventuale situații similare, poate chiar mai grave. Hotărârea de astăzi poate fi tradusă într-un singur fel: nevoia de a avea cadru legal, la care să apelăm doar atunci când populația și integritatea sistemului ar putea fi în pericol. Orice țară care își respectă populația poziționează siguranța acesteia înaintea orcărei marje de profit. Adoptarea Hotărârii nu înseamnă deloc aplicarea imediată a acesteia, ci un plan B la care putem apela în cazul în care situația o cere”, a spus Toma Petcu, ministrul Energiei.
Limitare la industrie şi export
Astfel, prin Hotărâre a fost creat cadrul prin care Transelectrica, în calitate de operator de transport și de sistem în domeniul energiei electrice, poate pune în aplicare, doar în cazul unei situații de criză, măsuri graduale de siguranță, în funcție de nivelul amenințării, cum ar fi: trecerea centralelor pe combustibil alternativ (păcură) pentru siguranța funcționării atât a rețelei de transport de energiei electrică cât și a rețelei de transport a gazelor naturale. Măsura s-ar aplica strict în situația în care România ar înregistra un deficit de gaze naturale. De asemenea, Transelectrica ar putea reduce sau chiar anula capacitatea disponibilă de interconexiune pentru export. Această măsură s-ar aplica în situația în care, deși există capacitate disponibilă la export, resursele ar fi limitate și ar risca să nu poată asigura necesitățile de consum ale populației. Conform Ministerului Energiei, această măsură nu ar afecta programele de schimb anterioare ale operatorilor economici, ci ar împiedica apariția de exporturi suplimentare față de acestea. În condiţii şi mai vitrege, s-ar putea reduce sau anula chiar şi schimburile notificate pe direcția de export.
“Măsura este menită să protejeze populația de riscul întreruperii alimentării cu energie electrică și ar presupune intervenția operatorului de transport și sistem asupra tranzacțiilor angajate de energie electrică la export”, se mai arată în comunicat.
Cea mai drastică decizie se referă la faptul că Transelectrica ar putea limita în tranșe consum de energie electrică pe piaţa internă. “Precizăm că limitarea nu ar afecta populația, aceasta fiind aplicată doar în zona industrială, prin restricționarea consumului la o putere minimă tehnologică”, se precizează în comunicat.
Hotărârea a fost adoptată în baza Legii 123/2012, art 24, care transpune în legislația românească Directiva Europeana 2009/72/CE. Articolul 42 din Directivă prevede că, în cazul unei crize subite pe piața energiei, care poate amenința siguranța sau securitatea persoanelor, aparatelor, instalațiilor și integritatea sistemului, un stat membru poate lua temporar măsurile de salvgardare necesare.
Primele afectate, companiile metalurgice
Reamintim, în februarie 2012, Cabinetul Ungureanu, în funcţie la acea dată, a luat o decizie identică. Este adevărat, în acel moment, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din ţară, era în forţă majoră, pentru că fusese o secetă cumplită tot anul anterior. Pe de altă parte, Programul de iarnă 2011 – 2012 prevedea stocuri de 3,2 milioane tone de lignit, 0,5 milioane tone de huilă şi 3,15 miliarde mc de gaze naturale. Pentru iarna 2016 – 2017, stocul de lignit la sfârşitul lunii noiembrie 2016 trebuia să fie de 1 milion tone. Conform declaraţiilor ministrului Toma Petcu, Complexul Energetic Oltenia are stocuri de 357.000 tone de lignit. Huilă ar fi trebuit să fie de 1633.000 tone la sfârşitul lui noiembrie şi, potrivit ministrului Petcu, stocurile de huilă sunt în prezent de 30.000 tone.
La gaze naturale, lucrurile sunt ceva mai bune. Trebuiau să fie înmagazinate 2,35 miliarde mc şi au fost. În prezent, conform declaraţiilor secretarului de stat Aristotel Jude, stocul de gaze era, pe 11 ianuarie, de 1,58 miliarde mc.
Este clar că, fiind o iarnă normală, adică cu 2-3 viscole în ianuarie şi februarie, stocurile nu sunt suficiente.
În anul 2012, HG 83 privind adoptarea unor măsuri de siguranţă pe piaţa de energie electrică prevedea şi tranşele de limitare a consumului intern de energie electrică. Astfel, în prima tranşă urmau să fie limitate companiile din domeniul metalurgie, construcţii de maşini şi lemn. Tranşa a doua prevedea, în plus faţă de prima tranşă, companiile din domeniul materialelor de construcţii. Tranşa a treia se referea la companiile din metalurgie, materiale de construcţii şi chimie, iar tranşa a patra – chimie, electrotehnică, textile, industria de apărare, minerit şi agricultură. Cel mai probabil, şi acum se vor păstra aceleaşi tranşe.
