Acţiunile MOL au scăzut semnificativ la bursă, după ce presa a raportat că Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cu active în valoare de 790 miliarde de dolari, ar putea să-şi vândă participaţia deţinută la grupul energetic maghiar, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Publicaţia maghiară Napi Gazdasag a anunţat că acest fond, care investeşte veniturile din petrol ale Norvegiei, ar putea să-şi vândă participaţia de 1,64% deţinută la MOL, din cauza reglementărilor etice după care se guvernează.
Un purtător de cuvânt al MOL a apreciat că informaţiile apărute în Napi Gazdasag sunt speculaţii. “Acest raport de presă este pur şi simplu o speculaţie, este lipsit de orice fundament”, a declarat Domokos Szollar pentru Reuters.
Norvegia a început o analiză a investiţiilor Fondului, exprimându-şi temerile referitoare la investiţiile în companiile petroliere, cum ar fi Royal Dutch Shell şi Eni, dar nu s-a menţionat nimic legat de MOL.
Ministerul de Finanţe al Norvegiei poate decide excluderea companiilor din portofoliul de investiţii la propunerea Consiliului de etică.
Miercuri la prânz acţiunile MOL au scăzut la bursa de la Budapesta cu 3,7%, la 17.705 forinţi, după ce dimineaţa înregistraseră un declin de peste 5%.
Pe de altă parte, luna aceasta, poliţia de la Zagreb a informat că un mandat de arestare european şi o “alertă roşie” a Interpol au fost emise pe numele directorului MOL, Zsolt Hernadi, acuzat în Croaţia de mituirea fostului premier croat Ivo Sanader, pentru a prelua controlul managerial la compania petrolieră croată INA.
În anul 2003, Croaţia a vândut 25% din acţiunile companiei petroliere INA către MOL, iar, ulterior, a permis firmei ungare să-şi majoreze participaţia până la aproape 50% şi, de asemenea, să preia controlul managerial la firma croată. În ultimii ani, au apărut tensiuni între MOL şi Guvernul croat, care deţine 44,8% din acţiunile INA, în condiţiile în care autorităţile de la Zagreb acuză firma ungară că nu a investit suficient în INA, iar MOL susţine că Croaţia nu a respectat promisiunea de a vinde operaţiunile INA cu pierderi din domeniul gazelor.
Anul trecut, fostul premier croat Ivo Sanader a fost găsit vinovat pentru că a primit cinci milioane de euro de la MOL în schimbul cărora a permis firmei ungare să dobândească o poziţie dominantă la INA.
Guvernul Ungariei a cerut echipei manageriale de la MOL să revizuiască portofoliul companiei şi, dacă va fi necesar, să se pregătească pentru vânzarea participaţiei deţinută la INA. De asemenea, Executivul a cerut ministrului de Justiţie şi oficialilor de la Agenţia de Gestionare a Activelor Statului, care gestionează acţiunile statului la compania MOL, să evalueze măsurile legale posibile, atât în domeniul legislaţiei civile, cât şi al celei penale, ce pot fi luate pentru a răspunde acuzaţiilor aduse statului ungar şi MOL în legătură cu dosarul MOL-INA.
Pe de altă parte, Guvernul ungar va ieftini cu 11%, de la 1 noiembrie, electricitatea, gazele naturale şi încălzirea, ceea ce va duce aceste preţuri cu 20% sub nivelurile de anul trecut. În ianuarie anul acesta Executivul a redus cu 10% preţurile gazelor naturale, electricităţii şi încălzirii, şi a tăiat, tot cu 10%, dar din iulie, costurile cu apa, canalizarea, colectarea gunoiului menajer şi gazul de butelie.
Nouă benzinărie în România
În ceea ce priveşte activitatea MOL în România, compania tocmai a inaugurat a opta sa benzinărie din judeţul Braşov, ajungând, astfel, la o reţea naţională de distribuţie de 142 de unităţi, potrivit unui comunicat al companiei.
Finalizată pe baza unei investiţii de aproape un milion de euro, noua staţie este amplasată în Săcele, pe ruta de ieşire dinspre Braşov către Drumul Naţional 1 – drumul european E60, cea mai importantă arteră de transport rutier din România.
Benzinăria are o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi şi este echipată cu trei pompe multi-produs, inclusiv două pistoale cu alimentare rapidă pentru autovehiculele comerciale.
Grupul MOL, cu sediul central în Budapesta, are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 30.000 de angajaţi în întreaga lume. Compania are o reţea de peste 1.700 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est.
