Federaţia pentru Apărarea Pădurii şi Confederaţia Consilva solicită ministrului Apelor şi Pădurilor, Doina Pană, şi Parlamentului României modificarea de urgenţă a legii 175/2017 de modificare şi completare a Codului silvic. Noile schimbări, chiar dacă au fost generate de intenții bune, impun condiții care anulează efortul de a asigura integritatea pădurii.
„Federaţia pentru Apărarea Pădurii şi Confederaţia Consilva solicită Parlamentului României şi, mai ales, iniţiatorilor Legii 175/2017 de modificare şi completare a Legii 46/2008 – Codul silvic să revină de urgenţă asupra unor prevederi ale acestei legi, care aduc un prejudiciu imens ţării şi pădurii româneşti, bun de interes naţional”, se menţionează într-un comunicat al FAR, informează Agerpres.
Potrivit reprezentanţilor celor două organizaţii, Legea 175/ 2017 transformă Codul silvic într-un instrument de protejare şi facilitare a unor grupuri de interese în accesarea masei lemnoase din pădurile României. „Astfel, articolul 59 din Codul silvic se completează prin Legea 175/2017 cu două alineate care legiferează aplicarea unui Regulament de valorificare a masei lemnoase din pădurile statului, contestat în 2015 şi 2016 de societatea civilă pe motiv că interzice statului român să fie valorificatorul masei lemnoase recoltate din pădurile statului, lăsând peste 80% din această masă lemnoasă la cheremul unor beneficiari privaţi. Acordarea cu dedicaţie a celei mai mari şi mai valoroase părţi din masa lemnoasă din pădurile statului beneficiarilor privaţi constituie o lovitură dată interesului naţional şi nu are precedent în economia forestieră a ţărilor din Uniunea Europeană”, se precizează în comunicat.
Conform FAR şi Consilva, în România sunt circa 500.000 proprietari de păduri cu proprietăţi până în 2 ha, care nu au posibilităţi financiare pentru a susţine paza şi administrarea acestor păduri. De aceea, în Legea 46/ 2008 – Codul silvic s-a prevăzut că pentru pădurile până în 30 ha, proprietate a persoanelor fizice sau juridice, statul acorda subvenţii pentru pază şi administrare. Însă, prin Legea 175/2017, la alineatele 10 şi 12 ale articolului 16, această măsură „de salvare şi protecţie a pădurilor proprietarilor săraci” este anulată prin obligarea proprietarilor la plata serviciilor silvice, fiind „condamnate la distrugere” peste 800.000 ha de păduri.
De asemenea, reprezentanţii celor două organizaţii atrag atenţia supra faptului că prin Legea 175/ 2017 se completează articolul 51 din Codul silvic cu un nou alineat, prin care o parte din atribuţiile care confereau autoritate personalului silvic pentru pază şi apărarea pădurilor sunt transferate unităţilor de poliţie şi jandarmerie.
„Aplicarea acestui alineat creează o stare de tensiune dată fiind lipsa de eficienţă, complică inutil procedurile de constatare a contravenţiilor sau infracţiunilor silvice, nu va aduce o ameliorare a situaţiei furtului de masă lemnoasă şi distrugerii pădurilor şi aduce atingere imaginii şi autorităţii personalului silvic. În România sunt peste 400.000 ha păduri distruse, toate în zone unde guvernanţii au desfiinţat structurile de personal silvic, iar acolo unde personalul silvic a rămas, acesta a apărat pădurea de hoţi, uneori, cu preţul vieţii. Sunt 4 pădurari omorâţi de infractorii surprinşi în pădure furând lemn şi peste 600 de pădurari, tehnicieni şi ingineri silvici care au suferit vătămări corporale grave. În condiţiile în care personalul silvic, spre deosebire de alte categorii profesionale de pază şi apărare, nu beneficiază de salarii şi pensii speciale, salariul mediu al acestui personal fiind sub salariul mediu pe economie”, susţin aceştia.
