Parlamentul încearcă să-și îndrepte greșelile făcute cu Legea vânzării terenurilor și vrea să aducă modificări astfel încât proiectele ce țin de siguranța națională și infrastructură de orice fel să fie posibile. În iureșul unei legi extrem de restrictive pentru doritorii străini de pământ românesc, parlamentarii au făcut un act normativ care nu mai permite nimic pe terenurile agricole. Modificările aduse legii de către Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților mai îndreaptă situația.
Parlamentarii din Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților au decis să modifice Legea nr. 175/2020 ce modifică și completează, la rândul ei, Legea nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole din extravilan. Printre multele restricții ce țin de introducerea unor drepturi de preempțiune sau condiții ce țin de activitatea agricolă și rezidență, Legea nr. 175 a introdus și obligativitatea ca terenul agricol extravilan cumpărat să nu-și schimbe destinația de teren agricol. Această impunere afectează direct investiții în alte domenii, precum cel energetic.
De altfel, imediat au fost reacții publice de contestare a unei astfel de prevederi. Totuși, legea a fost declarată constituțională, dar pentru probleme de tehnică legisltivă.
Focus Energetic a arătat că, între timp, a fost scos de la „naftalină” un proiect legislativ ce vizează tot Legea nr. 17/2014, ce a intrat în circuitul legislativ în 2017. Acum a ajuns să fie discutat de Comisia pentru Agricultură, astfel că a fost asigurată baza legală ca legea să fie modificată din nou, astfel încât să nu mai împiedice mari proiecte.
„După ce legea a ieșit din Parlament au apărut multe victime colaterale”, a declarat Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru Agriculturi din Camera Deputaților, nominalizându-i pe cei din industria de petrol și gaze și pe cei din energie. Oficialul a arătat că motivul pentru se fac excepții este tocmai pentru a permite dezvoltarea unor astfel de proiecte.
În cele din urmă, Legea nr. 175/2020 se va aplica la fel ca până acum, dar se vor introduce unele excepții, așa cum apar ele și în Legea nr. 18/1991. „Proprietarii de terenuri agricole situate în extravilan le vor putea folosi integral sau parțial în scopul amplasării obiectivelor de investiții prevăzute de art. 92 alin. (2) lit. g-i din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru amplasarea gropilor de gunoi ecologice conforme”, au decis deputații.
Aceste obiective se referă la obiective de investiţie:
„g) cu destinaţie militară, căile ferate, șoselele de importanţă deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea și echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării ţiţeiului și gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor, canalizare și realizarea de surse de apă, puţuri, aducţii de apă pentru exploataţia agricolă, precum și obiective meteorolcgice;
- h) pentru îmbunătăţiri funciare și regularizarea cursurilor de apă, respectiv: irigaţii, desecări, taluzări, protecţia malurilor și altele asemenea;
- i) infrastructuri de comunicaţii radio-TV sau telefonie, drumuri publice și private, drumuri tehnologice”, după cum prevede art. 92 din Legea nr. 18/1991.
Fără vânzări mascate
Deputații au mai vrut să facă o modificare, considerată esențială pentru a păstra obiectul legii, de a limita vânzarea terenurilor către cei care vor să facă speculă cu ele.
A fost introdus un nou articol, care prevede:
„Dispozițiile prezentei legi se aplică și actelor de dare în plată, de constituire ca aport la capitalul social al unei societăți sau orice alt act juridic între vii prin care se transferă dreptul de proprietate sau se constituie un alt drept real care să asigure posesia și folosința terenurilor agricole situate în extravilan, în măsura în care prin încheierea unor astfel de acte se eludează dispozițiile legii”.
„Am considerat că este necesar acest articol ca să nu denaturăm legea”, a spus Stănescu. Potrivit acestuia, se dădeau bani cu împrumut cu gaj un teren agricol, nu se plătea datoria și se lua terenul. În acest fel, terenul era vândut, dar sub altă normă legală.
Noul articol a dus la dezbateri între parlamentari, pentru că unul similar a fost introdus și când a fost promovată Legea nr. 175, dar a fost eliminat de Comisia Juridică. „Am înghițit atunci, numai ca să treacă legea”, a spus acesta.
Pentru a putea fi votată de plenul Camerei Deputaților, proiectul legislativ mai este nevoie de acceptul Comisiei Juridice, dar deputații vor ca modificările să fie legiferate repede, în această sesiune. Și cum numărul ședințelor de plen ce au mai rămas este foarte mic, se așteaptă ca modificările să fie votate cât de curând.
