Banca Naţională a României (BNR) merge din minim istoric în minim istoric:Consiliul de Administraţie (CA) al băncii centrale a decis să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 5,75% la 5,5% pe an, cea mai mică rată din istorie. Este a doua oară anul acesta când BNR “taie” din dobânda-cheie, după ce la şedinţa din 6 ianuarie a diminuat-o de la 6% la 5,75%. Ceea ce arată că banca centrală se teme mai mult de perspectiva unei noi recesiuni, decât de inflaţie. Pe de altă parte, BNR se pare că mizează pe o politică monetară relaxată pe termen lung din partea Băncii Centrale Europene, ceea ce va face ca diferenţialul de dobând să rămână suficient de larg, pentru a nu pune presiune pe cursul de schimb.
De altfel, într-un comunicat al CA al BNR se arată că “pe plan intern, indicatorii statistici relevă persistenţa deficitului de cerere agregată în pofida unor dinamici pozitive consemnate de exporturi, producţia industrială şi cea agricolă, împreună cu menţinerea la niveluri sustenabile a deficitului de cont curent, dar şi o redresare treptată a creditului acordat sectorului privat. Pe plan extern se menţin incertitudinile privind soluţionarea crizei datoriilor suverane din zona euro, cu implicaţii asupra aversiunii faţă de risc a investitorilor, a volatilităţii fluxurilor de capital şi a creşterii economice la nivel european şi mondial”. Ceea ce implică perspectivele unei noi recesiuni.
În plus, CA al BNR justifică reducerea ratei dobânzii prin scăderea puternică a inflaţiei, care se va înscrie în ţintă în următorii doi ani, dar vede ca principale riscuri inflaţioniste acţiunile Guvernului sau ale politicienilor.
„Persistă însă riscuri asociate în principal factorilor aflaţi în afara sferei de influenţă a băncii centrale – ajustările preţurilor administrate (n.r. – precum cele la electricitate şi gaze naturale), posibile derapaje în privinţa politicii fiscale (n.r. – precum reduceri de taxe) şi a implementării reformelor structurale, precum şi tensiunile asociate contextului electoral (n.r. – precum majorări salariale şi de pensii)”, se arată în comunicatul detaliat al CA-ului BNR.
„Aceste riscuri, coroborate cu incertitudinile legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital şi ale unor preţuri volatile reclamă calibrarea atentă a instrumentelor de politică monetară în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare”, se mai spune în comunicatul CA al BNR.
Totuşi, banca centrală dă dovadă şi de optimism: “atingerea obiectivelor privind stabilitatea preţurilor şi cea financiară, în contextul îndeplinirii angajamentelor convenite în cadrul acordurilor cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale, este esenţială pentru asigurarea unei creşteri economice de durată. În mod deosebit, sporirea gradului de absorbţie a fondurilor europene, alături de refacerea graduală a cererii interne, vor asigura redresarea pe baze sustenabile a economiei româneşti”.
