Mexicul, al şaptelea producător mondial de petrol, a decis să-şi deschidă piaţa de petrol şi gaze către investitorii privaţi, punând capăt unei perioade de 76 de ani de monopol de stat, potrivit unui comunicat al Ambasadei Mexicului la Bucureşti.
Preşedintele mexican a semnat, pe data de 11 august, un pachet de legi privind reforma energetică, ce prevede accesul nediscriminatoriu de acum înainte al companiilor private, fie din Mexic, fie din afara graniţelor, la rezervele de petrol ale ţării.
De menţionat, în anul 1938, anul “de vârf” al producţiei capitaliste, a marcat şi momentul în care a avut loc disocierea geografică a producţiei şi consumului de petrol şi declanşarea luptei pentru acapararea de noi surse ieftine, dusă între numeroase companii din SUA, Marea Britanie, Franţa, Olanda, Italia etc. “Imperialismul petrolier” occidental (adică efortul conjugat al guvernelor ţărilor industrializate şi al companiilor petroliere internaţionale de a controla resursele de ţiţei ale diverselor ţări mai puţin dezvoltate) a aprins incendii politice de jur împrejurul globului, iar unele aveau să ardă mocnit decenii de-a rândul. În acelaşi an, 1938, Mexicul a fost atât de supărat încât a dat afară Shell, Standard Oil şi alte companii internaţionale şi le-a naţionalizat activele. Astfel, gestul preşedintelui mexican este absolut revoluţionar.
Statul mexican are rezerve dovedite de peste 10 miliarde de barili de petrol şi este al şaptelea mare producător mondial.
“Adoptarea acestei legi a determinat agenţia de evaluare financiară Moody´s să ridice cu un grad ratingul Mexicului, de la Baaa1 la A3, spunând totodată că acest lucru va aduce un punct procentual în plus la PIB-ul ţării până în 2018’“ se mai arată în comunicatul citat de Agerpres.
“Pentru companiile româneşti, acest lucru înseamnă accesul la rezerve nedescoperite de petrol, care s-ar putea ridica la 113 miliarde de barili, inclusiv 26,6 miliarde de barili în apele adânci ale Golfului Mexic. Aceste rezerve valorează 11 trilioane de dolari americani“, spune ambasadorul Mexicului în România, Augustin Gutierrez Canet, citat în comunicat.
Totodată, Mexicul are şi rezerve neexploatate de gaze de şist, estimate la 2,2 trilioane de dolari.
“Astfel, având în vedere legăturile de business dintre Mexic şi România, reforma energetică reprezintă o mare oportunitate pentru companiile româneşti să aibă acces la una dintre cele mai importante industrii mexicane, care a înregistrat o producţie de 135 de milioane de tone de ţiţei brut şi peste 3 milioane de terajouli de gaze naturale în 2010“, se adaugă în comunicat.
Companiile care vor dori să participe la explorarea şi extracţia de hidrocarburi vor semna cu statul mexican fie contracte de concesiune, fie de împărţire a producţie, contracte care vor fi atribuite prin licitaţie de Comisia Naţională a Hidrocarburilor (CNH).
În fiecare lună, CNH va publica lista cu licenţele care sunt în vigoare, precum şi termenele şi condiţiile pentru investitori, în conformitate cu legea hidrocarburilor.
Legea respectivă prevede că, în cazul în care suprafaţa perimetrului aparţine unui proprietar, compania trebuie să încheie o înţelegere cu acesta şi să-i plătească între 0,5% şi 2% din veniturile obţinute de pe terenul respectiv în cazul extracţiei de petrol sau gaze naturale şi între 0,5% şi 3% dacă este vorba de producţia de gaze de şist.
Comunicatul Ambasadei mai revelă faptul că autorităţile s-au angajat să liberalizeze piaţa carburanţilor, iar, din 2018, preţul acestora va fi format de piaţă şi nu va mai fi stabilit de Guvern.
De asemenea, reforma energetică prevede crearea unui Fond Petrolier în cadrul Băncii Mexicului, unde vor merge toate veniturile din acest sector. Banii colectaţi aici vor contribui la finanţarea proiectelor de infrastructură, precizează comunicatul.
