Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an, precum şi nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii în lei şi valută, se arată într-un comunicat de presă.
„BNR va monitoriza atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare. Analiza celor mai recente evoluţii ale indicatorilor macroeconomici relevă întreruperea tendinţei ascendente a ratei anuale a inflaţiei, precum şi o redresare lentă a economiei româneşti pe fundalul recesiunii din economiile zonei euro. Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 4,56% în luna noiembrie 2012, faţă de vârful anului trecut de 5,33% consemnat în luna septembrie, confirmând, astfel, disiparea treptată a efectului inflaţionist al unor factori pe partea ofertei. Rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustată a rămas la nivelul de 3,3% în luna noiembrie 2012. Dinamica modestă a producţiei industriale şi a comerţului cu amănuntul, precum şi prelungirea recesiunii economice în zona euro, de natură să exercite efecte adverse asupra exporturilor româneşti, sugerează persistenţa deficitului de cerere agregată. În acelaşi timp, similar evoluţiilor din majoritatea economiilor statelor membre ale Uniunii Europene, creditul acordat sectorului privat înregistrează o încetinire. Componentele sale relevă evoluţii divergente, creditul în valută consemnând o reducere a dinamicii sale”, se mai arată în comunicatul băncii centrale.
Potrivit BNR, politica monetară a rămas prudentă, urmărind ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste şi conservarea perspectivelor de revenire a ratei anuale a inflaţiei în apropierea ţintei pe termen mediu. „Controlul ferm al lichidităţii exercitat de BNR în perioada recentă, coroborat cu respectarea parametrilor fiscal-bugetari asumaţi, finalizarea procesului electoral şi formarea noului guvern au contribuit la îmbunătăţirea percepţiei de risc suveran a investitorilor ceea ce s-a reflectat favorabil în atenuarea presiunilor asupra cursului de schimb şi dobânzilor interbancare. Perspectivele rămân favorabile revenirii ratei anuale a inflaţiei în interiorul intervalului-ţintă până la finele anului curent, dar se menţin riscurile şi incertitudinile legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital, ale preţurilor administrate, precum şi ale unor preţuri volatile. În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, explică, în comunicat, CA al BNR.
Comunicatul arată că „aceste decizii vizează reluarea şi consolidarea procesului de dezinflaţie, a cărui perspectivă este în continuare marcată de riscuri şi incertitudini legate de evoluţiile pe plan intern, inclusiv de persistenţa unor rigidităţi structurale în economia românească, dar şi de procesul de redresare a economiei zonei euro şi a celei la nivel mondial”.
Păstrarea conduitei prudente a politicii monetare, inclusiv prin calibrarea optimă a instrumentelor de care dispune banca centrală, este esenţială pentru atingerea obiectivelor pe termen mediu privind stabilitatea preţurilor şi cea financiară, ca fundamente ale unei creşteri economice sustenabile. Ambele procese vor contribui la asigurarea condiţiilor necesare reducerii durabile a costului creditului în lei, stimularea economisirii în monedă naţională şi la asigurarea sustenabilităţii deficitului extern prin limitarea dependenţei de finanţările externe, subliniază comunicatul.
Fără nou acord cu FMI
Guvernatorul BNR a declarat, după şedinţa CA al BNR, că încheierea „pozitivă” a actualului acord cu FMI în prima jumătate a acestui an va reprezenta un spaţiu suficient de conlucrare pentru întregul an 2013, lăsând să se înţeleagă că România ar putea să nu mai perfecteze o nouă înţelegere cu instituţia internaţională, transmite Mediafax.
„Deocamdată trebuie să-l terminăm pe acesta. Şi terminarea lui, discutarea acestui acord în luna ianuarie a acestui an şi cu perspectiva de încheiere, probabil pozitivă, a acestui acord cândva în prima jumătate, cred că oferă un cadru suficient de bun de conlucrare pentru întreg anul 2013”, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, întrebat cum vede un nou acord cu FMI.
Şeful băncii centrale s-a eschivat să comenteze pe marginea unui nou acord, argumentând că nu se poate exprima, întrucât nu este uzual să se discute înainte de terminarea negocierilor.
„Aşa că, vă rugăm cu delicateţe, să aveţi ceva răbdare încă câteva săptămâni”, a conchis Isărescu.
Reamintim, o misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Erik de Vrijer, se va afla la Bucureşti în perioada 15-29 ianuarie, pentru cea de-a 7-a şi a 8-a evaluare a acordului stand-by, principalele teme de discuţie fiind perspectivele economiei, bugetul pe 2013, reformele structurale şi politica monetară. Misiunea FMI va fi însoţită de echipe de la Comisia Europeană şi Banca Mondială.
România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE în valoare de 5 miliarde euro, fonduri care nu vor fi accesate decât în caz de necesitate.
FMI a întrerupt misiunile de evaluare după luna septembrie a anului trecut, motivând că doreşte să discute bugetul pentru 2013 doar cu Executivul rezultat după alegerile parlamentare din luna decembrie.
Totuşi, în noiembrie, a fost prezentă în România o misiune tehnică, în timpul căreia experţii FMI au analizat performanţele economice şi bugetare, fără a face, însă, niciun fel de declaraţii publice şi fără un raport către consiliul director al Fondului.
Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu finalizare înţelegerii începute în 2009, şi urmează să se încheie în lunile martie-aprilie ale acestui an.
Premierul Victor Ponta a declarat, la votul de învestitură a Guvernului, în plenul Parlamentului, că Executivul este hotărât să încheie un nou acord preventiv cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, deoarece UE este în plină furtună economică, precizând că nu toate propunerile formulate de aceste instituţii sunt mereu perfecte, dar că un astfel de acord este important.
Fostul ministru de finanţe, Florin Georgescu, declara, însă, în luna noiembrie, că Guvernul intenţionează să negocieze chiar din luna ianuarie 2013 termenii unui nou acord cu FMI, unde să fie preluate unele dintre condiţionalităţile nerealizate curprinse în actuala înţelegere, care ar urma să fie închisă înainte de termen.
