Comisia Europeană a propus noi reglementări, care vor introduce jurisdicţie comună pentru toate gazoductele care intră în blocul comunitar, ceea ce ar putea afecta proiectul Rusiei, Nord Stream 2, transmite DPA, preluată de Agerpres. Nord Stream 2, un gazoduct de 1.200 de kilometri, ar urma să livreze direct Germaniei gaze naturale ruseşti prin Marea Baltică, ocolind Ucraina. Potrivit noilor reglementări, toate gazoductele importante care intră pe teritoriul UE vor trebui să respecte reglementările blocului comunitar legate de transparenţă, accesibilitate şi eficienţă. În Nord Stream, concernul rus Gazprom deţine 50% din acţiuni, restul fiind deţinut de câteva mari companii europene din domeniul energetic.
„Noile propuneri sunt destinate să furnizeze atât de necesara claritate şi siguranţă legală. Vrem să ne asigurăm că un astfel de proiect important nu poate fi construit fără respectarea legislaţiei”, a declarat vicepreşedintele Comisiei responsabil pentru Uniunea Energetică, Maros Sefcovic, referindu-se la Nord Stream 2, pe care l-a descris ca fiind „un proiect controversat”.
Propunerile trebuie aprobate de Parlamentul UE şi de statele membre pentru a deveni lege.
Conform unui document consultat de Reuters, toate conductele prin care se realizează importuri vor trebui să îndeplinească reglementările UE, care prevăd că gazoductele nu pot fi deţinute în mod direct de furnizorii de gaze, nu pot fi impuse tarife discriminatorii, operaţiunile trebuie să fie transparente şi cel puţin 10% din capacitate trebuie să fie disponibilă terţilor.
Modificările dorite de autorităţile de reglementare din UE ar urma să fie realizate până la sfârşitul lui 2018, suficient de devreme pentru a se aplica în cazul gazoductului Nord Stream 2, care ar urma să fie finalizat până la sfârşitul anului viitor.
Luna trecută, Comisia Europeană a anunţat că, în pofida lipsei de unitate în rândul statelor membre privind planurile Rusiei pentru un nou gazoduct către Germania – Nord Stream 2 – va face în continuare presiuni pentru a obţine sprijin în vederea unor negocieri cu Moscova.
„Nu cred că vom avea în următoarele luni unanimitate în această problemă, dar CE este de părere că ar fi util să fie acordat un mandat de negociere”, le-a declarat jurnaliştilor preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la summitul de la Bruxelles.
Oficialii CE, sprijiniţi de câteva state membre, şi-au exprimat temerile că Nord Stream 2, amplasat în Marea Baltică, va spori dependenţa blocului comunitar de gazul rusesc şi va reduce veniturile Ucrainei din tranzitarea gazelor naturale. De aceea, Bruxelles-ul caută să obţină sprijinul blocului comunitar pentru a negocia cu Moscova.
Dar Germania, cea mai mare economie din UE, şi punctul terminus al gazoductului, crede că nu ar trebui implicat Bruxelles-ul. După ce statele UE care se opun proiectului Nord Stream 2 au ridicat problema la summitul de joi al liderilor UE, Jean-Claude Juncker a admis că problema a dezbinat statele membre.
Statele din Europa de Est şi de la Marea Baltică se tem că proiectul va întări poziţia Rusiei, în timp ce Germania şi alţi beneficiari din nordul Europei îl văd ca o reuşită.
Statele nordice şi-au exprimat temeri legate de securitate, deoarece gazoductul trece prin apropierea ţărmurilor lor de la Marea Baltică, unde Rusia şi-a întărit prezenţa militară.
Diplomaţii UE susţin că liderii din Polonia, Lituania, Danemarca şi Letonia şi-au exprimat temerile privind securitatea în timpul unei mese rotunde.
Dimensiunea politică a acestui proiect este evidentă, dar există ţări care spun că e pur şi simplu un proiect comercial, a explicat premierul polonez Beata Szydlo, în marja summitului de la Bruxelles.
Cancelarul german Angela Merkel, care afirmase că nu este necesar un mandat separat pentru CE, le-a spus liderilor că le înţelege îngrijorările politice, dar le-a cerut să nu tulbure apele, în timp ce cancelarul austriac Christian Kern a apreciat că opoziţia faţă de gazoduct nu ar trebui să se bazeze pe criticile la adresa Kremlinului, susţin diplomaţii.
Şi Germania, şi Austria au companii care au investit în Nord Stream 2.
Reamintim, la începutul lunii august, preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a promulgat o lege adoptată anterior de Congresul SUA, prin care se impun sancţiuni economice Rusiei, pentru presupusul amestec în alegerile prezidenţiale americane din 2016. Legea oferă preşedintelui Donald Trump posibilitatea de sancţionare a companiilor care lucrează la conductele venind din Rusia, de exemplu prin limitarea accesului lor la băncile americane sau prin excluderea de pe piaţa publică din Statele Unite.
E.ON (Germania), Wintershall (Germania), Shell (companie britano-olandeză), OMV (Austria) şi Engie (Franţa) sunt implicate în proiectul Nord Stream 2, deţinând, fiecare, câte 10% din acţiuni, alături de grupul rus Gazprom, care deţine restul de 50% din titluri. Toate companiile occidentale s-au angajat să furnizeze fiecare până la 950 milioane de euro pentru a finanţa partea care le revine din proiectul Nord Stream 2.
Gazprom a anunţat că proiectul Nord Stream 2 va continua, indiferent de sancţiunile americane. Grupul rus va furniza jumătate din finanţarea necesară pentru proiectul în valoare de 9,5 miliarde de euro vizând construirea gazoductului Nord Stream 2.
Rusia livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente, astfel încât capacitatea sa de transport ar urma să se dubleze, până la 110 miliarde de metri cubi pe an.
