Pentru infrastructura de transport al energiei electrice, operată de Transelectrica, activitățile de mentenanță și investiții sunt anul acesta în parametrii programați, a anunțat directorul Dispecerului Energetic Național (DEN), Virgiliu Ivan, la cea de-a XXXVI-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC, ce a avut ca temă ”Provocările iernii 2021 – 2022 pentru sistemul energetic național”. Potrivit acestuia, dacă va fi nevoie, România va putea importa până la 3.000 MWh.
”Avem lucrări de investiții foarte ample, foarte multe șantiere, atât retehnologizări de stații electrice, precum și lucrări pe liniile electrice. De asemenea, lucrările de mentenanță a infrastructurii de transport sunt în parametrii. Vremea fiind bună, se vor desfășura lucrări în continuare și se va lucra până de Sărbători. Suntem pregătiți astfel încât funcționarea instalațiilor și alimentarea cu energie electrică a consumatorilor să se desfășoare în condiții de siguranță”, a spus directorul Uno – DEN.
Potrivit acestuia, programul de mentenanță are în vedere ca, în perioada de iarnă, cea mai dificilă perioadă prin care trece sistemul energetic, infrastructura de transport să fie complet disponibilă.
”Pentru perioada de iarnă asigurăm o capacitate transfrontalieră de 3.000 MW la import și ceva mai puțin, 2.400-2.500 MW, la export. În perioada de iarnă suntem dependenți de producția internă, de funcționarea instalațiilor pe care le dețin producătorii (n.r. – clasici), dar suntem dependenți și de centralele regenerabile. Avem aproape 4.500 de megawați instalați în centralele regenerabile. Și, în anumite momente, suntem dependenți și de importurile de energie electrică, de cele mai multe ori din motive comerciale”, a mai spus Virgiliu Ivan.
”Ca să fac o balanță a energiei electrice în perioada de iarnă, pentru perioadele cu temperaturi foarte scăzute, pe care le așteptăm în lunile ianuarie și februarie anul viitor, estimăm consumul de energie electrică între 9.500 și 10.000 de megawați. Vorbim de valori de vârf, în perioadele cu temperaturile cele mai mici. Făcând o evaluare a capacităților, avem disponibile din surse clasice undeva la 8.000 MW: în jur de 2.000 MW în centrale pe gaz, 2.000 MW pe cărbune, 1.400 MW la Nuclearelectrica și 2.500 – 2.600 MW sau chiar mai mult la Hidroelectrica. Toate acestea fac 8.000 MW. Dacă avem producție și din centrale regenerabile, în special din vânt, acoperim la limită necesarul de consum de energie electrică. În situația în care întâmpinăm deficite mai mici sau mai mari de energie electrică, categoric vom avea import de energie electrică”, a completat directorul Dispecerului Energetic Național.
Un alt factor – cheie în perioada de iarnă și pentru buna funcționare a sistemului în ansamblu îl reprezintă funcționarea echilibrată a celor trei sisteme de bază, esențiale în această perioadă: partea de energie electrică, zona de gaze naturale și zona de energie termică.
”Foarte important este ca toate aceste trei sisteme să funcționeze în echilibru. Un dezechilibru în zona sistemelor centralizate de energie termică va determina populația să utilizeze surse alternative pentru încălzire. Cel mai facil este să utilizezi energia electrică, respectiv gazele naturale. Aceasta va produce o creștere a presiunii pe consumul de energie electrică și de gaze naturale și va adânci deficitul de energie electrică. De aceea, esențială în perioada de iarnă este funcționarea în echilibru a celor trei sisteme de energie electrică, gaze naturale și de energie termică. În spațiul public au fost prezentate situațiile pe care le întâmpină consiliile locale, consiliile județene, care au în patrimoniu centrale electrice care, din diverse motive, în special cele financiare, întâmpină probleme în asigurarea combustibilului necesar. Acesta este unul dintre factorii asupra căruia trebuie să ne aplecăm în mod special în perioada următoare, astfel încât energia termică în marile orașe să fie asigurată. Pentru că altfel crește consumul de energie electrică”, a completat Virgiliu Ivan.
În ceea ce privește schimburile transfrontaliere de energie electrică, directorul Uno – DEN a semnalat că anul acesta s-au atins două mari obiective: prin cei doi operatori, Transelectrica și OPCOM, precum și cu sprijinul autorităților, s-a reușit cuplarea Pieței pentru Ziua Următoare pe zona de vest a Europei, cu Germania, Austria și Polonia. În luna octombrie, s-a realizat cuplarea și pe zona de sud, cu Bulgaria. ”Practic, în acest moment, la nivel de piețe apropiate de timpul real de consum, România face parte din această mare familie europeană a țărilor care funcționează cuplat la nivelul Pieței pentru Ziua Următoare și la nivelul Pieței Intrazilnice. Următorii pași vor fi făcuți în perioada următoare, când ne vom cupla și la nivelul piețelor de echilibrare, ultimele piețe ce echilibrează în timp real producția cu consumul de energie. Faptul că funcționăm interconectați, atât din punct de vedere al infrastructurii energetice, cât și din punct de vedere al pieței de energie electrică ne conferă un mare avantaj”, a mai spus Virgiliu Ivan.
Vârfurile de consum în Europa pot ajunge la 600.000 MWh
Potrivit acestuia, în perioada de iarnă este important să fie funcționale nu numai infrastructura energetică, ci și cele feroviară și rutieră. Căile ferate sunt esențiale pentru centralele la care transportul cărbunelui se face cu ajutorul trenurilor. Pentru transportatorii, distribuitorii, dar și producătorii de energie electrică și gaze naturale este importantă și funcționarea transporturilor rutiere. ”În perioada de iarnă, în perioada cu vreme nefavorabilă, este esențial să poți ajunge la locul unui defect, acolo unde întâmpini probleme. Și acest aspect trebuie avut în vedere în planul de măsuri pentru trecerea în bune condiții a perioadei reci. E nevoie ca echipele de intervenție să poată ajunge la liniile electrice, la infrastructura de gaze naturale, în stațiile electrice, astfel încât timpii de remediere să fie cât mai mici, iar eventualele disfuncționalități să nu se propage”, a precizat șeful Dispecerului Energetic Național.
În ceea ce privește posibilitatea apariției unui black-out, acesta a spus că România funcționează interconectat la nivel european, într o infrastructură energetică din care fac parte 34 de țări și 41 de operatori de transport și de sistem, sistem foarte mare. ”La vârfurile de consum din perioadele cele mai dificile, la nivel european se înregistrează consumuri de până la 600.000 MWh, un consum relevant. Comparând cei 600.000 MWh cu 2- 3000 MWh care ar putea fi importați la un moment dat de una sau alta dintre țări nu reprezintă foarte mult! La nivel european, în cadrul acestui sistem, principalul aspect urmărit este acela al solidarității. Acesta este principiul care conduce funcționarea acestei interconectări, care înseamnă sprijin, ajutor reciproc atunci când unul dintre parteneri întâmpină probleme. Este foarte important că suntem în această construcție, această asociație europeană care se numește ENTSO – E. O problemă nu se rezolvă numai prin forțe proprii, ci prin participarea tuturor celorlalți. Este o obligație. Începând cu anul 2015, au început să fie emise regulamente europene pentru funcționarea operatorilor de transport și sistem. Acestea sunt direct aplicabile tuturor statelor membre. Reprezintă legislație primară europeană pe care noi, operatorii de transport și sistem, o implementăm. În zona de operare a sistemelor, sunt două regulamente foarte importante: 1485/2017 privind operarea sistemului în condiții normale și 2196/2019, care este dedicat situațiilor de urgență. Ambele situații sunt tratate cu maximă seriozitate de către toți actorii implicați. Nu mă refer doar la operatorii de transport și de sistem, care conduc această activitate, ci mă refer la toți partenerii noștri, producătorii de energie electrică, consumatorii, autoritățile, cu sprijinul cărora implementăm aceste reglementări europene. Pentru o situație de extremă urgență, cum este cea de blackout, prevederile din regulament, ca și cele anterioare, care erau atât la nivel european, cât și la nivel național, stabilesc ca durata de repornire a sistemului, de repunere în funcțiune pentru astfel de situații, să fie de maxim 6 ore. Nu vorbim de întreruperi în alimentare cu energie electrică care să afecteze populația Europei timp de zile! Dacă se întâmplă un astfel de eveniment, trebuie și avem aceste capabilități tehnice de repornire a sistemului, în maxim șase ore. Conform definiției din regulament, blackout este acea situație în care cel puțin jumătate din consumul de energie electrică rămâne nealimentată. Un blackout la nivel european este încadrat în această categorie, dacă cel puțin jumătate din populația Europei rămâne fără alimentare cu energie electrică. Dacă ne restrângem la sistemul românesc, blackout înseamnă acea situație în care cel puțin jumătate din țară, dintre consumatori, rămân fără alimentare cu energie electrică, mergând până la rămânerea totală fără energie electrică. Această activitate este foarte serios tratată. Foarte importantă este și prevenirea unor astfel de situații și, de asemenea, reacția, dacă ajungem în asemenea situații”, a mai spus șeful DEN.
