Comisia Europeană a deschi cinci noi proceduri de infringement împotriva României, iar în alte șase cazuri țara noastră a avansat în cadrul acestor proceduri, unele ajungând la doar un pas înainte de un proces în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cele mai multe cauze au vizat protecția mediului și, în special, calitatea aerului, dar oficialii de la București dau asigurări că au luat deja măsuri. România are la dispoziție două luni ca să se conformeze, altfel toate cauzele în care țara noastră a fost atenționată vor trece la etapele superioare, inclusiv eventuale procese la CJUE.
Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, solicitând autorităților din această țară să abordeze eșecul sistemic în ceea ce privește monitorizarea poluării aerului, astfel cum se prevede în legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2004/107/CE și Directiva 2008/50/CE), se arată într-un comunicat de presă al CE. Deși România și-a revizuit întreaga rețea de monitorizare a calității aerului, persistă numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului. Aceste deficiențe constituie o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării atmosferice.
Atenție la termocentrale
Tot în ceea ce privește calitatea aerului, Comisia Europeană a a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, solicitând autorităților naționale să își îmbunătățească transpunerea normelor UE privind autorizațiile acordate instalațiilor care funcționează în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE). Directiva reglementează emisiile, inclusiv dioxidul de sulf, oxizii de azot și praful din aer, în scopul reducerii emisiilor respective și a riscurilor pentru sănătatea umană și mediu pe care acestea le pot cauza.
Ca urmare a unor plângeri din partea cetățenilor și ONG-urilor, Comisia a constatat că mai multe instalații, inclusiv patru instalații mari de ardere și o fermă mare de porcine, nu dispun de autorizații care să stabilească condiții de funcționare în conformitate cu legislația UE. În absența unei autorizații, conformitatea cu valorile-limită de emisii nu poate fi verificată, iar riscurile pentru mediu nu pot fi evitate în mod eficace. Comisia a aflat, de asemenea, că două instalații mari de ardere care au făcut inițial parte din planul național de tranziție al României, dar care au fost de atunci retrase, nu respectă valorile-limită de emisii aplicabile pentru dioxidul de sulf, oxidul de azot și praf.
Gaze fluorescente cu bucluc
Comisia Europeană a deschis procedură de infringement împotriva României, alături de Italia, pentru că nu a îndeplinit obligația de a notifica măsurile naționale privind sancțiunile pentru încălcarea normelor UE privind gazele fluorurate cu efect de seră [Regulamentul (UE) nr. 517/2014], se arată într-un comunicat de presă al Comisie. Gazele fluorurate cu efect de seră, cunoscute și sub denumirea de „gaze fluorurate”, sunt o familie de gaze fluorurate generate de activitățile umane utilizate în numeroase aplicații industriale. Regulamentul urmărește să contribuie la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea cu două treimi a emisiilor de gaze fluorurate în UE până în 2030. Gazele fluorurate au un efect puternic de încălzire globală, de până la 23.000 de ori mai mare decât CO2. Legislația UE stabilește norme stricte privind utilizarea gazelor fluorurate și condițiile legate de introducere pe piață a produselor care conțin aceste gaze. În conformitate cu normele adoptate de statele membre, până la 1 ianuarie 2017 ar fi trebuit să fie introduse sancțiuni și ar fi trebuit să fi fost luate toate măsurile pentru a se asigura implementarea lor. Sancțiunile trebuie să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare. Prevederea în legislația națională a unor sancțiuni adecvate este un element esențial pentru asigurarea conformității cu regulamentul, limitând astfel efectele climatice. Existența sancțiunilor este deosebit de importantă în vederea prevenirii comerțului ilegal cu hidrofluorocarburi. De asemenea, statele membre au fost de acord să notifice Comisiei măsurile naționale privind sancțiunile până la 1 ianuarie 2017. Până în prezent, Comisia nu a primit astfel de notificări din partea Italiei și României”, precizează documentul.
N-avem destule situri Natura 2000
Împotriva României a fost deschisă procedura de infringement pentru că nu asigură protecția adecvată a habitatelor și speciilor de interes la nivelul UE prin desemnarea de arii naturale protejate. În temeiul legislației UE privind natura (Directiva 92/43/CEE a Consiliului privind habitatele și Directiva 2009/147/CE privind păsările), statele membre au convenit să dezvolte o rețea europeană Natura 2000 coerentă, propunând Comisiei situri adecvate de importanță comunitară. România, alături de Polonia și Portugalia, „nu a propus toate siturile pe care ar fi trebuit să le propună, iar cele pe care le-a propus nu acoperă în mod adecvat diversele specii și tipuri de habitate care necesită protecție”, precizează documentul comunitar.
Probleme la numărul de urgență 112
Neîndeplinirea unor obligații privind numărul de urgență 112, geoblocarea nejustificată și normele de securitate cibernetică la nivelul UE a determinat Comisia Europeană să deschidă procedură de infringement împotriva României, la pachet cu Austria, Belgia, Grecia, Ungaria și Slovenia. Aceste state nu au furnizat informații cu privire la operatorii de servicii esențiale identificați în temeiul legislației UE privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice [Directiva (UE) 2016/1148].
„În final, în urma întârzierilor cu transpunerea Regulamentului UE privind geoblocarea [Regulamentul (UE) 2018/302] în legislația națională, Cipru, Franța, Polonia, România, Slovacia și Spania vor primi scrisori de punere în întârziere din partea Comisiei. Acestea se referă la adoptarea și notificarea măsurilor aplicabile în cazul încălcării normelor privind geoblocarea, inclusiv sancțiunile din partea organismelor naționale de aplicare a legii pentru întreprinderile care încalcă normele UE”, precizează comunicatul Comisiei. În cazul de neconformare în termen de două luni, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat, pasul următor în procedura de infringement.
La un pas de proces pentru piața gazelor
România a avansat în procedura de infringement și a ajuns la ultimul pas înaintea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în ceea ce privește exportul de gaze naturale. Comisia a decis să trimită un aviz motivat suplimentar României din cauza faptului că aceasta nu a eliminat restricțiile impuse comerțului cu gaze naturale dintre statele membre, astfel cum se prevede în normele UE privind piața internă în sectorul gazelor naturale (articolele 35 și 36 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, TFUE; Directiva 2009/73/CE).
„În iulie 2014, Comisia a trimis autorităților române un aviz motivat din cauza faptului că legislația națională creează bariere în calea liberei circulații a mărfurilor în interiorul pieței unice a UE. După evaluarea modificărilor recente ale Legii energiei adoptate de România, Comisia a constatat că este menținută obligația de a vinde gaze naturale cu prioritate pe piața română, ceea ce, în consecință, reprezintă o încălcare a dreptului UE”, se arată în comunicatul CE. Comisia consideră că actualul cadru juridic român, prin faptul că impune producătorilor din România obligația de a acorda prioritate vânzărilor de pe piața internă, creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România și, prin urmare, a solicitat eliminarea acestor bariere. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE, precizează documentul.
RCA cu lacune comunitare
România a primit aviz motivat din partea Comisiei Europene pentru că nu și-a aliniat legislația privind asigurarea de răspundere civilă auto la normele UE (Directiva Solvabilitate II sau Directiva 2009/138/CE și Directiva privind asigurarea auto, Directiva 2009/103/CE). Normele naționale actuale din România impun o obligație de notificare prealabilă a oricărei intenții de modificare a primelor, precum și o serie de limitări a modalităților de calculare a primelor de către asigurători. Comisia a considerat că aceste obligații contravin Directivei Solvabilitate II, astfel cum a fost interpretată de jurisprudența Curții referitoare la principiul libertății tarifelor. Legislația națională în cauză obligă, de asemenea, asigurătorii să emită, pentru anumite categorii de vehicule, o poliță valabilă numai pe teritoriul României. În opinia Comisiei, aceste norme contravin Directivei privind asigurarea auto, prin care se cere ca polițele de asigurare de răspundere civilă auto să acopere întregul teritoriu al UE pe baza unei prime de asigurare unice.
Nereguli la armele de foc
Comisia Europeană a decis să trimită avize motivate către 20 de state membre, printre care și România, solicitându-le să transpună noile norme ale UE privind armele de foc [Directiva privind armele de foc, Directiva (UE) 2017/853] în legislația națională. Directiva UE revizuită, adoptată de statele membre în mai 2017, înăsprește controalele privind achiziția și deținerea legală de arme de foc. Statele membre au fost obligate să informeze Comisia cu privire la măsurile de transpunere pentru majoritatea dispozițiilor directivei până la 14 septembrie 2018. Avizul motivat a fost determinat de faptul că cele toate cele 20 de state nu au comunicat Comisiei nicio măsură. Această etapă constituie urmarea scrisorilor de punere în întârziere pe care Comisia le-a trimis statelor membre în noiembrie 2018.
Protecția copilului incompletă
Împotriva României, alături de alte șase state membre, a fost deschisă procedura de infringement pentru faptul că nu a pus în aplicare normele UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile (Directiva 2011/93/UE). UE dispune de norme stricte care incriminează astfel de abuzuri în Europa, care asigură pedepse severe pentru autorii infracțiunilor, protejează copiii care sunt victime și contribuie la prevenirea săvârșirii acestor infracțiuni. Directiva include, de asemenea, măsuri speciale de combatere a abuzului sexual online asupra copiilor. Aproape toate statele membre au înregistrat întârzieri la punerea în aplicare a noilor măsuri, întrucât directiva este extrem de cuprinzătoare.
Comisia este la curent cu existența acestor dificultăți, însă pentru a asigura protecția eficientă a copiilor împotriva abuzului sexual, toate statele membre trebuie să respecte pe deplin dispozițiile directivei. Prin urmare, Comisia a decis să lanseze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 7 state membre pentru transpunerea incorectă a directivei în legislația națională, se arată în comunicatul de presă al CE.
Migrația legală, refuz motivat
Comisia Europeană a decis să trimită României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere pentru punerea în aplicare incorectă a dispozițiilor privind respingerea cererilor de acordare a permiselor de ședere și obligația de a justifica motivele de refuz în temeiul directivelor UE privind migrația legală. Comisia a deschis o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin transmiterea unei prime scrisori de punere în întârziere autorităților române în decembrie 2017.
Registru pentru transportatorii rutieri
Un număr de 15 state membre, printre care și România, trebuie să actualizeze conexiunea între registrele lor electronice naționale cu transportatorii rutieri și noua versiune a Registrului european al întreprinderilor de transport rutier. De aceea, CE a decis deschiderea procedurii de infringement, prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere către Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Ungaria, Italia, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Regatul Unit. Noua versiune a Registrului european al întreprinderilor de transport rutier (ERRU) permite schimbul de informații între statele membre cu privire la întreprinderile de transport rutier stabilite în UE. Acesta este un instrument esențial pentru asigurarea aplicării legislației UE. Pentru implementarea unei versiuni noi și îmbunătățite a ERRU, statele membre trebuie să își adapteze sistemele la nivel național. Termenul pentru actualizarea conexiunii registrelor electronice naționale a expirat la 30 ianuarie 2019.
Ministerul Mediului ia măsuri
Ministerul Mediului va face eforturi pentru soluţionarea urgentă a problemelor în domeniul mediului, pentru care Comisia Europeană (CE) a notificat România, se arată într-un comunicat de presă al ministerului. Astfel, în ceea ce priveşte monitorizarea calităţii aerului, aşa cum stipulează comunicarea publică a Comisiei Europene, România a realizat, în ultima perioadă, paşi importanţi pentru modernizarea şi eficientizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului.
„Evaluarea calităţii aerului este o prioritate pentru autorităţile de mediu şi, în acest sens, au fost identificate şi realizate o serie de acţiuni în vederea conformării la cerinţele directivelor europene din domeniu. Având în vedere dinamica economică şi demografică, precum şi dezvoltarea urbană la nivel naţional, s-a impus o restructurare a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, prin reconfigurarea unor puncte de măsurare existente (redefinire/relocare) şi prin instalarea unor puncte noi de măsurare. România deja a trecut la realizarea acestor măsuri prin utilizarea finanţării din Fondul pentru Mediu (Programul naţional de dezvoltare şi optimizare a RNMCA), precum şi din fonduri europene (proiect POIM <Îmbunătăţirea sistemului de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional>)”, se menţionează în comunicat.
În privinţa existenţei unor instalaţii industriale care funcţionează fără acte de reglementare în domeniul mediului, în toate cazurile menţionate de către Comisia Europeană, Garda Naţională de Mediu a aplicat amenzile prevăzute de lege şi sancţiunea complementară de suspendare a activităţii. Toţi agenţii economici au contestat în instanţă deciziile autorităţilor de mediu, iar procesele sunt pe rol în diverse etape de desfăşurare.
Referitor la Reţeaua Natura 2000 şi o desemnare insuficientă de situri de importanţă comunitară (SCI), Ministerul Mediului a propus, recent, un proiect prin care să se analizeze reţeaua Natura 2000 existentă la nivel naţional. Prin acesta, vor fi completate datele solicitate de Comisia Europeană şi, după caz, vor fi făcute propuneri pentru desemnarea de SCI-uri noi. Finanţarea este asigurată, până în 2021, din Fondul pentru Mediu.
Totodată, în ceea ce priveşte Regulamentul UE privind gazele fluorurate, România a făcut progrese importante. Proiectul de act normativ care prevede sancţiuni pentru aspectele prevăzute în Regulament şi revizuieşte rolul autorităţilor competente, este în faza de aprobare interministerială. Noul act normativ corelează noile prevederi ale Regulamentului cu rolul deja stabilit al acestora prin Hotărârea de Guvern nr. 939/2010, care se va abroga la data intrării în vigoare a noii propuneri.
