Anul viitor le vom face o surpriză băncilor şi vom reduce atât rezervele minime obligatorii (RMO) în valută, cât şi pe cele în lei, a anunţat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei “România investiţiilor. România dezvoltării”, organizat de către firma de consultanţă financiară Kirchhoff şi la care au mai participat premierul Victor Ponta şi miniştrii Dan Şova, Liviu Voinea şi Eugen Teodorovici
„Pe piaţa monetară din România, Banca Naţională face ce nu face de regulă o banca centrală: lansăm lichiditate în piaţă. Media de lichiditate este de două miliarde de euro, exces de lichiditate, dar toată economia este un covor peste care a fost o secetă, s-a făcut o pojghiţă, stă lichiditatea deasupra, dar nu vrea să intre în economie”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a pornit de la constatarea că opinia publică ajunge să gândească, influenţată de mass-media, că singurul lucru care lipseşte din economie sunt banii, idee pe care a combatut-o prin cifrele privind lichiditatea din piaţă.
El a arătat că banca centrală a introdus RMO la pasivele în valută în perioada 2006-2008 pentru a descuraja creditul în valută, într-o perioadă în care „creştea ca nebunul”, în special pe partea împrumuturilor negarantate pentru persoanele fizice, unde s-au consemnat majorări de 80%.
“Avem rezerve minime obligatorii de 20% în valută. Nu au niciun rost în România. De ce le-am introdus? Le-am introdus în 2006 – 2008 ca să descurajăm creditul în valută. Am redus rezerva minimă obligatorie de la 40% la 20% şi suntem gata să o reducem în continuare. (…) Mai avem RMO în lei, de 15%, vrem s-o reducem, dar avem pe piaţa monetară un exces de lichiditate de opt miliarde de lei. La RMO în lei vrem s-o reducem anul viitor, mai sunt şi pe acolo vreo 16 miliarde de lei, adică patru miliarde de euro”, a spus Isărescu.
În aceste condiţii, în care şeful Băncii Centrale a demonstrate că există lichiditate în piaţă, a afirmat că, pentru a face investiţii, nu sunt necesari doar banii, ci este nevoie şi de management, de proiecte viabile şi de o bună organizare a muncii.
“Nu avem lei? Nu avem resurse? Nu. Avem o iluzie mare. Şi acesta este mesajul meu: avem o iluzie mare de tot că a face investiţii înseamnă a avea doar bani. A face investiţii înseamnă să ai management, să ai proiecte viabile, să ai organizare bună a muncii, să fii serios de sus până jos, să faci un proiect. Eu nu am văzut până acum o autostradă construită numai cu teancuri de bani. O autostradă trebuie făcută cu bitum, cu ingineri buni, cu oameni serioşi, cu o birocraţie redusă şi aşa mai departe”, a spus Isărescu.
Băncile trebuie să educe antreprenorii
Băncile ar trebui să îşi educe antreprenorii şi să îşi creeze piaţă, dacă vor să facă banking în România, a mai spus Mugur Isărescu.
“Ce fac băncile cu aceşti bani? Hai să discutăm şi chestiunea aceasta foarte pe scurt. Dacă vorbeşti cu ei, şi sunt mulţi bancheri aici în faţă şi vreau să mă uit în ochii lor lor, zic “domnule, nu avem proiecte bancabile”. Şi au dreptate. Dar eu îi întreb: este numai datoria antreprenorului român? Dacă vor să facă banking în România nu trebuie să îşi creeze piaţă, să îşi educe antreprenorii!? Eu cred că au rămas foarte în urmă cu maniera în care au făcut banking de tip credit de consum în perioada 2007/2012. Au angajat foarte muţi tineri, pe care îi salutăm, şi noi la BNR am angajat, şi care au făcut vânzări de credite, “hai, vino încoace, să îţi dau credite…”. Păi, să îi educe pe aceştia, avem Institutul Bancar Român, să se uite în bilanţul unei companii, să le facă viabile, să le facă bancabile. Să se mai gândească la maniera în care gândesc colateralele, poate sunt prea rigide”, a spus Isărescu.
Guvernatorul susţine că, de cealaltă parte, a antreprenorilor, există de asemenea probleme în modul de a înţelege bankingul şi finanţarea.
“Hai să ne uităm pe partea cealaltă, în sistemul economiei reale. M-am dus acolo şi mă duc frecvent. Ce spun ei: băncile ne exploatează, domnu’ guvernator. Hai, măi frate, cum să te exploateze, îşi iau şi ele partea lor. Păi, de ce banca nu îmi dă credit fără garanţii? Cum să îţi dea credit fără garanţii!? Unde ai pomenit aşa ceva? Ce, este instituţie de caritate!? Îmi cere o grămadă de documente. Păi, îţi cere, pentru că este lipsă de încredere”, a mai spus Isărescu.
De asemenea, guvernatorul l-a parafrazat pe Marin Preda arătând că “dacă încredere nu e, nimic nu e”.
România – sub semnul lui “2”
România pare că se află sub “semnul lui 2”: 2% creştere economică, 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent şi tot 2% inflaţie.
România are nevoie de dublarea procentului de 2% creştere economică din prezent, pentru a recupera decalajele faţă de UE, dar fără “să strice” nivelul de 2% la deficitul bugetar, deficitul de cont curent şi inflaţie, a declarat Mugur Isărescu.
„Ce trebuie să facem pentru a avea o creştere economică mai accelerată? Să ieşim dintr-un nivel de 2%, avem cam 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent, 2% inflaţie şi 2% creştere economică, am vrea ca unul din cei patru de 2%, creşterea economică, să se dubleze, fără ca ceilalţi trei de 2% să nu se strice, să rămânem cu 2% deficit bugetar, 2% deficit de cont curent – poate să fie şi mai mare, dar nu cu mult, pentru că atunci trebuie să plăteşti datoriile – şi 2% inflaţie, pentru că asta înseamnă stabilitate, încredere, capacitatea de a-ţi dezvolta planul viitor”, a spus afirmat Isărescu.
Şeful Băncii Centrale a comentat ideea, „îndrăzneaţă, interesantă”, că ar trebui introdus în constituţie un nivel minim de creştere economică de 5%, iar, în cazul în care n-ar fi atins, Guvernul să-şi dea demisia.
„Am reacţionat şi eu, şi alţi colegi economişti, subliniind că această creştere economică nu depinde de un clic şi am lansat o întrebare simplă, fundamentală, ca cei care au lansat ideea să verifice dacă în vreo constituţie din lume, peste 200, există o asemenea prevedere. Ce reflectă, însă, o asemenea propunere îndrăzneaţă? Reflectă o preocupare, la modul cel mai sincer, să asigurăm o creştere economică rapidă, pentru că vrem să recuperăm decalajul faţă de celelalte ţări din UE”, a spus Isărescu.
El a explicat că sunt doi factori esenţiali care contribuie la creşterea PIB-ului potenţial, respectiv locurile de muncă şi productivitatea, care ar trebui stimulate.
Guvernatorul a atras atenţia că, din 2008 până în prezent, se observă o fractură în aspectul demografic al României, având în vedere că, după anii ’90, a apărut o „creştere demografică negativă”, la care se adaugă migraţia românilor peste graniţe, reprezentând o problemă serioasă pe termen lung dacă nu se iau măsuri, afectând factorul muncă.
„Un factor esenţial al creşterii economice, locurile de muncă, are o problemă serioasă”, a spus Isărescu, arătând că românii se vor întoarce în ţară doar dacă vor fi create locuri de muncă.
În ceea ce priveşte productivitatea, el a menţionat că depinde de mai mulţi factori, precum calitatea muncii, management şi investiţii.
„După ce, în 2006-2008, am avut medie de şase miliarde de euro pe an, cu vârfurile din 2006-2008 de 10-13 miliarde euro pe an, investiţiile străine s-au dus apoi spre două miliarde de euro. Nu spun că singura sursă de investiţii sunt cele străine, dar singura noastră şansă este ca asemenea cădere a investiţiilor străine să fie compensată de altceva. Noi am sperat ca, după 2008-2009, o să compensăm cu fonduri europene, dar am rămas mai degrabă cu un vis”, a mai spus Isărescu.
