”Nu știu, cred că din greșeală s-a spus că Parlamentul ”a îndrăznit” să vină cu legislație peste legislația secundară. Cred că Parlamentul este forul suprem legislativ și după aceea vin celelalte organe, cu legislația secundară. Dacă ne permitem încă acest acest privilegiu”, a spus Sandor Bende, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, ca răspuns la una dintre declarațiile făcute în timpul dezbaterilor celei de-a XXXIX-a ediții a Conferințelor FOCUS ENERGETIC.
”Pe de o parte, când vorbim despre investiții efectiv în rețelele electrice, trebuie să recunoaștem că, totuși, avem o problemă, pentru că, într-adevăr, în întreaga Uniune Europeană problemele sunt asemănătoare, dar nu sunt la fel, totuși. Nu sunt la fel pentru că nu ne putem compara cu niște state care au un consum de energie electrică per cap de locuitor la un alt nivel decât îl are România și nu vreau să intru nici în clasamente, nici în valori. Nu stăm prea bine la consumul de energie electrică pe cap de locuitor. Și dacă, într-adevăr, sunt probleme în ceea ce înseamnă raportarea la rețea a unităților de producție, pentru că putem să spunem nu există consum destul, este adevărat, consumul scade. Și eu, și domnul președinte Lorant Antal, la toate conferințele la care am participat, cu siguranță ne-ați auzit că ne dorim o reindustrializare în România. Și este cât se poate de acută această problemă. România trebuie să meargă pe calea reindustrializării. Și aici am o întrebare către distribuitori. Cei care sunt prezenți în sală sau reprezentantul lor dacă pot să-mi spună următorul lucru: în cazul consumatorilor casnici, care este termenul mediu de racordare la rețea din momentul depunerii cererii și care este un termen mediu de racordare la rețea în cazul consumatorilor industriali, dar un termen realist”, a mai spus Sandor Bende.
În România, din păcate, nu s-au făcut investiții destule în rețele
”Există o problemă acută, cea a lipsei investițiilor în rețele. Domnul președinte Bende a punctat foarte bine; problemele nu sunt la fel, adică noi, dacă spunem generic că la nivelul Uniunii Europene există o problemă și o presiune majoră pe rețele, această declarație este adevărată. Dar dacă mergem în detaliu, și eu chiar nu aș vrea să fac comparații, dar e important să avem curajul să ne uităm în oglindă și să vedem în ce situație este România, dacă mergem pe extrema vestică și spunem Germania, după care venim în regiunea noastră, eu nu cred că în Germania sau în regiunea noastră, în afara României, există state unde două frigidere pot să perturbe rețeaua electrică”, a spus președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Lorant Antal.
”Din păcate, în România există zone, și nu sunt pe Marte aceste zone, ci sunt în țară, în România, și nu în zonă exclusivă rurală, la capătul lumii, unde nu mai ajunge curentul, există această problemă și, din păcate, și în zone urbane, și în zone metropolitane sau în zone apropiate de zone urbane. Pur și simplu există localități unde astăzi, în sat, dacă se dă drumul concomitent la două frigidere, trebuie să se facă anunț în sat: ”vedeți că dăm drumul la un frigider și să nu folosiți curentul, că e o problemă”.
O altă problemă: există regiuni, multe zone, orașe și nu departe de Capitală, dacă se întâmplă o problemă la un transformator și acel consumator este în situația să sune la call center, sunt statistici clare că acel consumator poate stă cu zilele fără curent, pentru că acea zonă de distribuție nu poate să remedieze problema.
Noi de fiecare dată înțelegem mesajul, că, de fapt, în sistemul energetic problema majoră e că nu sunt legile bune. Noi pe asta ”am înțeles-o”! Noi de asta tot și facem întâlniri, ca să încercăm să avem dialog, dar haideți să nu fim superficiali în acest sens și, dacă ceva nu funcționează, să spunem că legile-s de vină. E prea simplu așa! Noi ne-am familiarizat cu aceste declarații și nu ne mai emoționăm, dar haideți să avem curajul, totuși, să luăm lucrurile cum sunt ele.
Încă o dată, în România, din păcate, nu s-au făcut investiții destule în rețele. Dacă suntem de acord cu această declarație, cred că putem să mergem mai departe și să vedem cum să facem pe viitor ca lucrurile să să funcționeze.
Dacă vreți, putem să venim cu exemple. Suntem de acord cu toții, la unison, că avem nevoie de consumatori. Noi putem să vedem exemple: consumatori industriali de mai bine de șapte, opt luni, așteaptă să poată să consume (n.r. – pentru că nu au reușit să obțină racordarea la rețea). Au făcut investiții de milioane de euro. Dar, astăzi, nu ne-am adunat aici să le discutăm aceste aspecte, punctual. Adică putem și noi să spunem, avem și noi date.
Rolul nostru este să înțelegem că, din punct de vedere legislativ, e important să fim informați din partea dumneavoastră și să știm exact lucrurile cum se întâmplă, după care să venim în ajutorul dumneavoastră, cât se poate de pertinent și realist. Dar ca să putem să avem acest dialog sănătos, e important ca fiecare, în ograda lui, să știe că nu există perfecțiunea întruchipată.
Și acuma să fiu un pic purtător de cuvânt al distribuitorilor, ca să nu fim numai răi. Într-adevăr, sunt de acord și cu acea dorință a distribuitorilor, că poate, în noua perioadă de reglementare, cifric vorbind, procentajele privind raportarea la investiții și ce se poate deconta și ce nu se poate deconta, într-adevăr, acolo e loc de o analiză aprofundată și o analiză mult mai realistică.
Să nu simplificăm atât de mult lucrurile, să spunem că nu avem legi bune și legislația este vinovată în România
O observație finală: haideți să nu simplificăm atât de mult lucrurile, să spunem că nu avem legi bune și legislația este vinovată în România. E un pic mai complicată situația. Iar pe de altă parte, ceea ce am spus de foarte multe ori, și aici am avut câteva observații privind politicile: România nu are strategie energetică. Din 2020, România nu are strategie energetică. A existat strategie energetică tot modificat și din 2020 efectiv strategie energetică nu mai există deloc. Domnul ministru Burduja a reluat povestea și este în transparență o strategie și sperăm să avem o strategie energetică a României.
Într-adevăr, fără strategie e mult mai greu să vedeți ce dorește statul și ce trebuie făcut în țară. Eu recunosc și asta”, a mai spus președintele Comisiei de Energie din Senat.
La întrebarea unui ziarist care este localitatea unde nu pot funcționa 2 frigidere simultan, Lorant Antal a precizat: localitatea Mugeni, Harghita, iar investiția care așteaptă racordarea se află în localitatea Lupița, Harghita.
”Bineînțeles, sunt perfect de acord și cu ideea că trebuie să ajungem la un punct bun comun, care să aibă forma unui document pe care se poate baza industria; e nevoie de discuții, de dezbateri, de dialog, de cifre din partea dumneavoastră, ca, la finalul zilei, clasa politică, prin legislativ, prin executiv, să ia deciziile cele mai adecvate.
În momentul de față, România tot nu are Strategie energetică, deci trebuie făcută această Strategie energetică și trebuie făcută și luată foarte în serios. Că dacă nu se ia foarte în serios, avem o problemă.
Și încă două elemente din această ipoteză a lipsei Strategiei energetice. ANRM n-a mai făcut runde de licitații pentru noi perimetre de gaze naturale din cauza lipsei de direcții unde vrea România să meargă. Extracția onshore s-a maximizat, adică s-a extras și ce s-a prevăzut vreodată pentru România, dar nu s-a făcut o investiție în sonde noi, de exemplu. Deci, suntem, totuși, în niște situații paradoxale în același timp și cred că trebuie să fim de acord că avem nevoie ca de aer de acest document, care se numește Strategia energetică și nu numai o strategia așa, uzuală, cum obișnuim noi să facem referiri la strategii, ci chiar acest domeniu are nevoie de acest document. Până la urmă suntem cu toții de acord”, a conchis Lorant Antal.
Datorită investițiilor, Distribuție Oltenia și-a îmbunătățit calitatea serviciilor de peste 5 ori
Ca răspuns la întrebarea președintelui Comisiei pentru Industrii, șeful CEZ România (care deține Distribuție Oltenia), Ondrej Safar, a spus: ”Termenul de racordare rețeaua noastră (n.r. – Distribuție Oltenia) a clienților casnici este de 45 de zile de la data la care dosarul este complet. Acest lucru este foarte important, pentru că fiecare consumator, când vrea să se racordeze la rețea, are nevoie de multe aprobări de la autorități. Pentru consumatorii non-casnici, termenul pentru o racordare simplă este de 65 de zile. Racordarea simplă înseamnă că avem rețea, nu este nevoie să facem reconstrucție de stații de transformare etc. Dacă vorbim despre despre calitatea serviciului de distribuție, din datele noastre, în anul 2008, SAIFI planificat (n.r. – numărul mediu de întreruperi) a fost, ca medie pe companie, de 2,25 întreruperi/an, iar SAIFI neplanificat *n.r. – ”penele” de curent) a fost, tot ca medie, de 9,38 întreruperi/an. Aceasta înseamnă, în total (SAIFI planificat și neplanificat) de peste 11 ori pe an. Astăzi suntem la aproape 2 întreruperi pe an, planificate și neplanificate. Ceea ce înseamnă că suntem de 5 ori mai buni decât în anul 2008! Și aceasta pentru că am făcut investiții, ceea ce a adus beneficii clienților: frecvența întreruperilor pe client este astăzi mult mai mică. Dacă vorbim despre durata întreruperilor (n.r. – SAIDI), acolo situația este similară; durata de înteruptare a fost, în medie, de 8.200 minute pe client în rețeaua noastră, în anul 2008. Acuma suntem la 250 de minute medie pe client, ceea ce înseamnă că și acest parametru este de 5 ori mai bun față de anul 2008. Acest lucru este rezultatul investițiilor făcute de compania noastră. Sigur, sunt localități unde situația este mai bună, sunt localități unde situația este mai rea, dar suntem de 5 ori mai buni ca în 2008! Acestea sunt date certe, mai ales că reglementatorul controlează, verifică aceste date”, a spus Ondrej Safar.
Potrivit acestuia, ”situația poate fi și mai bună, dacă am investi mai mult. Dar, o investiție mai mare înseamnă costuri mai mari și facturi mai mari, pentru că fiecare leu care este investit este translatat în tarifele de distribuție. De aceea consider că este extrem de important să avem discuții cu reprezentanții ANRE privind prețul acceptabil și care este calitatea pe care putem să o furnizăm pentru aceste investiții. Nu putem să obținem rezultate mai bune fără investiții și investițiile nu pot fi făcute dacă nu sunt recunoscute în tarife. E foarte simplu!”, a completat Ondrej Safar.
Deciziile e bine să fie luate consultând actorii din piață
”În zona de distribuție există trei părți principale care trebuie avute în vedere, fiind o activitate complet reglementată. Prima este planificarea, care ține de cadrul primar. Da, am menționat problema legată de o decizie care a fost ajustată, rămâne în continuare în discuție – acea gratuitate pe racordare. Vedem, adică știm foarte bine că nu există nimic gratis, se socializează acel cost. Nu spun care sunt prioritățile, statul român decide care sunt prioritățile, dar modul în care se implementează trebuie să fie unul corect față de toți participanții la sistem. Partea a doua a fost partea de reglementare, pentru că așa se implementează, și partea de execuție – standardele de operare. Tot acest cadru este unul reglementat”, a spus, la rândul său, Dana Dărăban, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), ca răspuns la declarațiile președintelui Sandor Bende.
”A spus tot antevorbitorul meu (n.r. – președintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaților, Sandor Bende), de o dezbatere la Comisia Europeană, care a durat un an de zile. Să știți că, în general, așa se lucrează: se placă de la un draft, se dau in-put-uri, se citesc, se analizează, se răspunde, se publică documentul actualizat. Așa se pune pe masă o strategie și un cadru de reglementare care, într-adevăr, să răspundă și nevoilor politice. Bineînțeles că nu noi decidem, dânșii decid care sunt prioritățile, dar cu industria care spune cum se poate, cât costă, ce înseamnă să facem chestia asta, pentru că, sincer, altfel vom rămâne, exact cum spunea domnul Stancu (n.r. – Cătălin Stancu), pe hârtie și penultima țară, efectiv la implementare. Iar țintele sunt asumate, nu sunt discutabile”, a completat Dana Dărăban.
Marii consumatori de energie se pot racorda la rețeaua Transelectrica
”Ceea ce vreau să spun legat de Transelectrica este că nu există stație la care să nu putem racorda consumatori de energie electrică. Sper să nu fie vreo excepție, dar consumatorii mari, care au nevoie de consum ridicat, se pot adresa Transelectrica, găsim soluții, ușile sunt deschise, doar să îi aducem”, a declarat Virgiliu Ivan, șeful Dispeceratului Energetic Național (DEN).
”Referitor la colegii de la distribuție, o barieră, o problemă pe care au identificat-o și am văzut-o și noi este cea legată de eficiență, pentru că orice investiție pe zona de distribuție trebuie să-și dovedească eficiența. Suntem într-o perioadă în care trebuie să atragem consumatori.
Mă gândesc și lansez o propunere, o dezbatere, dacă pe o perioadă de timp cel puțin limitată, această barieră ar putea fi ridicată din Legea energiei electrice, astfel încât colegii din zona de distribuție să poată dezvolta investiții și care să atragă consumatori. Să fie ca o poartă deschisă și pe care să intre din ce în ce mai mulți utilizatori”, a mai spus ședul DEN.
În centrul sistemului trebuie să punem întotdeauna consumatorul de energie
”La Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) avem elaborat și pus în consultare publică proiectul de Ordin privind stabilirea ratei reglementate a rentabilității capitalului investit, rată a rentabilității care, în momentul de față, este la nivelul de 6,39. Propunerea Autorității de Reglementare, care este pe documentul propus dezbaterii publice, este de 6,75. Vedem o creștere a ratei de rentabilitate pentru capitalul investit de operatorii de distribuție, pentru că scopul acestor investiții în rețelele de distribuție, am vorbit astăzi atât eu, cât și toți cei care au luat cuvântul, despre nevoia de a racorda la rețelele de distribuție un număr cât mai mare de capacități de producție din surse regenerabile”, a declarat președintele ANRE, George Niculescu.
”De asemenea, scopul acestor investiții în rețele de distribuție trebuie să fie și acela de a crește calitatea serviciilor oferite pentru consumatori, pentru clienți. Pentru că clienții și consumatorii plătesc acest serviciu de distribuție, acest tarif de distribuție. În factura consumatorilor finali se regăsește acest cost și de aceea serviciile oferite de operatorii de distribuție trebuie să fie unele de calitate, care să reflecte valoarea acestui tarif de distribuție.
Și, pe lângă investiții și oportunități, despre am vorbit în prima parte a discursului meu, trebuie să vorbesc și despre echilibrul între nevoia de investiții în rețele de distribuție și nevoia de creștere capacităților de producție pe care le racordăm la operatorii de distribuție.
Trebuie găsit echilibrul între aceste nevoi de care suntem conștienți, de investiții, precum și de limita de suportabilitate a consumatorilor de a plăti aceste tarife. Pentru că nu vrem să dezechilibrăm consumatorii și să fie nevoiți să plătească un tarif de distribuție mare în raport cu, evident, serviciile pe care operatorii de distribuție le prestează pentru consumatori. Pentru că în centrul sistemului trebuie să punem întotdeauna consumatorul de energie electrică și de gaze naturale, de energie în general. De aceea, echilibru, investiții și dialog sunt ideile cu care vreau să rămânem în urma acestei dezbateri”, a mai spus George Niculescu.
”Reafirm dispoziția la dialog a Autorității, deschiderea de a discuta despre rata de rentabilitate și, în general, despre tarifele de distribuție. În toată perioada de consultare publică ce a mai rămas, la sfârșit vom colecta toate observațiile primite de la operatorii de distribuție și de la cei interesați. Vom analiza documentul cu experți din cadrul Autorității. Trebuie să menționez faptul că, de data aceasta, Autoritatea de Reglementare a apelat și la un consultant în acest proces de elaborare a ratei de rentabilitate. Reafirm deschiderea la dialog și continuăm discuțiile pe acest subiect la Autoritatea de Reglementare”, a conchis George Niculescu.
