Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), măsurate prin indicele preţurilor de consum (IPC), preţurile au fost mai mari, în medie, cu 0,4% în luna ianuarie 2015 comparativ cu luna decembrie 2014, acelaşi procent fiind consemnat şi faţă de luna ianuarie 2014. Ca la fiecare început an, Statistica modifică şi ponderile mărfurilor şi serviciilor în IPC. Nolie ponderi par să arate că românii încep să o ducă mai bine.
Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2014 – ianuarie 2015) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2013 – ianuarie 2014), calculată pe baza IPC, este de 1,0%.
În ianuarie 2015 faţă de decembrie 2014, alimentele s-au ieftinit cu 0,69%, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 2,2%, iar preţul mărfurilor nealimentare s-a majorat cu 0,56%.
Faţă de decembrie 2014, cel mai mult s-au scumpit alte legume (6,26%), fructele proaspete (2,70%) şi electricitatea (4,75%), iar cel mai mult s-au ieftinit combustibilii (-2,49%).
Ponderea mărfurilor alimentare a scăzut în calculul indicelui preţurilor de consum (IPC) de la 3.764 puncte în 2014, la 3.748 puncte în 2015. Cel mai mult a scăzut ponderea produselor de panificaţie (de la 794, la 753), dintre care, la pâine, ponderea s-a diminuat cu peste 40 de puncte (de la 573 la 530). A crescut, în schimb, ponderea legumelor (de la 346 la 353), dar a scăzut, în schimb, ponderea fructelor (de la 235, la 225). De asemenea, a crescut ponderea cărnii (de la 879, la 920 puncte), a laptelui şi produselor lactate (de la 548, la 558), dar şi a băuturilor alcoolice (de la 116, la 123). Ceea ce înseamnă fie că românii au început să mănânce mai bine, fie că, din bugetul pentru o lună, cheltuie mai mult cu anumite alimente.
Cea mai mare diferenţă în ponderi o prezintă mărfurile nealimentare, care au crescut de la 4.385 puncte în 2014, la 4.405 puncte în 2015, iar, dintre acestea, cea mai importantă diferenţă se constată la energie electrică şi termică şi gaze naturale (de la 987 puncte, la 1.024 puncte în 2015). A scăzut, în schimb ponderea combustibililor (de la 829, la 809) şi a ţigărilor (de la 627, la 615). Ca pondere în cheltuielile lunare ale unui român au scăzut şi cele cu chiria (de la 112, la 93) şi cele cu telefonul (de la 464, la 444), dar au crescut cele cu canalizarea (de la 298, la 304) şi cele cu cafenele şi restaurante (de la 107, la 123).
Cel mai probabil, românii au început să o ducă mai bine, din moment ce cheltuie mai mult cu mâncarea mai bună (carne, legume, lapte, în loc de pâine), dar şi cu cafenelele şi restaurantele.
