Preţul petrolului va înregistra doar o revenire lentă, potrivit ultimului raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), care a atras atenţia asupra reducerii semnificative a investiţiilor în industria petrolieră.
Conform ultimului său raport „World Energy Outlook”, IEA se aşteaptă ca cererea mondială de petrol să crească anual cu 900.000 de barili pe zi până în anul 2020, urmând ca, treptat, să ajungă la 103,5 milioane barili pe zi în 2020, comparativ cu 94,5 milioane barili pe zi în 2015.
În ultimele 12 luni, preţul barilului de petrol s-a redus la jumătate, până la 50 de dolari, ceea ce a declanşat o reducere semnificativ a producţiei de petrol de şist în SUA, unul dintre factorii principali care au stat la baza supra-aprovizionării pieţei.
”Estimările noastre arată că vom asista la o creştere graduală a preţurilor până la 80 de dolari per baril în jurul anului 2020”, a declarat directorul executiv al AIE, Fatih Birol. „Ne aşteptăm ca investiţiile în petrol să scadă în acest an cu peste 20%. Şi, mai important, acest declin va continua şi anul viitor. În ultimii 25 de ani nu am avut niciodată doi ani consecutivi de scădere a investiţiilor şi acest lucru ar putea avea implicaţii asupra pieţei petroliere în anii următorii”, a adăugat Birol.
Totuşi, Birol este de părere că ar fi o greşeală gravă să se înlocuiască atenţia asupra securităţii energetice cu cea asupra preţului petrolului. „Acum nu este momentul să se relaxeze. Dimpotrivă: o perioadă de prețuri scăzute la petrol reprezintă momentul de a consolida capacitatea noastră de a face față amenințărilor la adresa securității energetice viitoare”, a mai spus Birol.
Pe partea ofertei de petrol, AIE estimează că producătorii cu costuri mari din Canada şi Brazilia, precum şi cei din SUA, ar putea fi mai afectaţi de preţurile reduse la petrol decât majoritatea exportatorilor, însă aceste scăderi de producţie ar putea fi compensate prin creşterea livrărilor de petrol din Irak şi Iran. Fatih Birol subliniază că Orientul Mijlociu, care deja furnizează o treime din petrolul consumat la nivel mondial, ar putea să ajungă în situaţia în care exporturile sale de petrol să reprezinte peste două treimi din oferta totală. „Dependența de exporturile de petrol din Orientul Mijlociu creşte şi, în cele din urmă, ar putea ajunge la un nivel văzut ultima dată în anii 1970”, se arată într-un comunicat de presă al AIE, în care este prezentat studiul „World Energy Outlook”.
„Trebuie să fim atenţi cu privire la implicaţiile pentru securitatea pieţei petroliere în condiţiile în care un număr redus de ţări exportă o mare parte din livrările mondiale”, a mai spus Fatih Birol.
Pe partea cererii, AIE se aşteaptă ca, în 2040, consumul total de energie al Chinei, cel mai mare consumator mondial, să fie dublu faţă de cel al SUA. Însă, graţie creşterii eficienţei energetice şi a tranziţiei dinspre industriile grele, în viitor, China va avea nevoie de mai puţină energie pentru fiecare unitate a creşterii economice decât a avut nevoie în ultimii 25 de ani. Cu toate acestea, India va fi principalul factor care va sta la baza creşterii cererii mondiale, AIE estimând că, în această ţară, consumul de petrol va creşte mai mult decât în orice altă ţară, ajungând la 10 milioane barili pe zi în 2040.
Fatih Birol a subliniat că, deşi scenariul e bază al AIE nu este unul în care preţul petrolului va evolua în jurul nivelului de 50 de dolari per baril în următorul deceniu, nu poate exclude o perioadă prelungită de preţuri scăzute la petrol. Potrivit directorului AIE, o creştere economică globală redusă pe termen scurt, precum şi continuarea strategiei OPEC de a pompa cantităţi record de petrol pe piaţă pentru a-şi creşte cota, ar putea menţine preţul petrolului la un nivel scăzut pentru o perioadă mai lungă de timp.
Subminare la depoluare
Pe de altă parte, AIE subliniază că scăderea semnificativă a preţului petrolului riscă să submineze eforturile de reducere a poluării.
Potrivit Agenţiei, dacă preţul barilului de petrol va rămâne în apropiere de 50 de dolari până la finele deceniului, combustibilii convenţionali ieftini vor ţine pe loc dezvoltarea de automobile electrice şi biocombustibili, care ajută la reducerea emisiilor de CO2. De asemenea, AIE avertizează că preţurile reduse la petrol ar putea descuraja investiţii de aproximativ 800 de miliarde de dolari pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a automobilelor, camioanelor şi avioanelor.
„Preţurile reduse nu sunt în totalitate o veste bună pentru consumatori. Perioade mai lungi de rambursare fac ca planeta să piardă economii de energie de aproximativ 15%”, se arată în raport.
Cel mai mare impact este asupra măsurilor destinate să facă mai eficient consumul de energie. Preţurile mai mici la combustibilii fosili prelungesc calculele cu privire la cât de mult durează până când proiectele îşi recuperează costurile. AIE susţine că aceste măsuri au un impact semnificativ asupra cererii totale şi au oferit un stimulent pentru „decuplarea relaţiei dintre emisiile de CO2 şi activitatea economică”.
Raportul „World Energy Outlook” prognozează că, până la începutul anilor 2030, energiile regenerabile vor depăşi cărbunele în calitate de cea mai mare sursă de electricitate, cu o cotă de piaţă de 50% în UE, 30% în China şi Japonia şi 25% în SUA şi India. Ca „un preambul” la COP21, AIE anunţă că, în 2014, energiile regenerabile au beneficiat de jumătate din noile investiţii în generarea de energie electrică şi, în prezent, sunt a doua sursă de producţie a energiei electrice, după cărbune.
Tranziţia spre sursele energetice mai curate va duce la o încetinire a emisiilor de CO2 ale sectorului energetic. Cu toate acestea, pe baza trendurilor actuale, această tranziţie nu va fi suficientă pentru a evita un nivel periculos al schimbărilor climatice. Potrivit calculelor AIE, temperaturile globale ar urma să crească cu 2,7 grade Celsius până la finele acestui secol, peste ţinta de două grade adoptată de ONU.
„În calitate de cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră, sectorul energetic trebuie să fie în centrul acţiunilor global pentru abordarea modificării climatice”, a declarat directorul executiv al AIE. Potrivit acestuia, raportul AIE ar trebui să-i determine pe miniştrii să pună la punct un acord solid, pentru abordarea schimbărilor climatice la summitul de la Paris (COP21), care va avea loc la începutul lunii decembrie.
AIE este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973-1974 pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
