Gigantul rus Gazprom a acuzat Ucraina de neplata unei sume de 882 milioane de dolari, ceea ce ar putea genera un nou conflict pe subiectelor gazelor între Moscova şi Kiev, în momentul în care fosta republică sovietică speră să semneze, în curând, un acord de asociere cu Uniunea Europeană. Pe lângă “pedeapsa” pentru apropierea de Bruxelles, Moscova s-ar putea “să genereze” special acest conflict, pentru a putea promova proiectul South Stream. Ruşii ar vrea ca gazoductul, care ocoleşte Ucraina ca ţară de tranzit a gazului rusesc (în condiţiile în care, în prezent, 80% din exportul Gazprom spre Europa trece prin Ucraina), să fie considerat prioritar de Uniunea Europeană pentru coridorul sudic. Kremlinul nu are nevoie de banii europeni, dar, recunoscut ca prioritar, va beneficia de anumite facilităţi. Una dintre acestea ar fi can gazoductul să fie scutit de legea privitoare la accesul terţului la reţea. Astfel, numia ruşii vor putea transporta propriu gaz prin South Stream. În alte condiţii, indiferent cine construieşte o conductă, contra unui tariff de transport îşi poate ducele gazele prin acea conducă.
“Suntem extrem de îngrijoraţi de situaţia actuală legată de plata de către Ucraina a gazelor naturale ruse livrate”, a declarat preşedintele concernului rus, Aleksei Miller, citat de Interfax şi preuat de Agerpres.
Şeful Gazprom a explicat că Ucrainei i s-a dat un termen pentru a plăti factura de 882 milioane de dolari pentru gazele livrate în luna august şi că acest termen a expirat la 1 octombrie. “Situaţia este foarte serioasă, întrucât contractul prevede că, în caz de încălcare a condiţiilor de plată, se trece la un sistem de plată în avans”, a adăugat Miller.
De amintit că, în ianuarie a.c., Gazprom a cerut Naftogaz, societatea ucraineană de gaz, să plătească şapte miliarde de dolari pentru gazele neconsumate, dar prevăzute în contractul semnat în 2009, când în fruntea Guvernului ucrainean se afla Iulia Timoşenko, şi valabil până în anul 2019. Conform acestui contract, Naftogaz s-a angajat să plătească în fiecare an pentru cel puţin 41,6 miliarde de metri cubi de gaze, chiar dacă importă o cantitate mai mică. Anul trecut, Ucraina a importat cu 9 miliarde de metri cubi mai puţin decât prevede contractul şi a refuzat să plătească această cantitate.
Kievul insistă, de asemenea, asupra reducerii preţului impus de Moscova, care doreşte, în schimb, ca fosta republică sovietică să se integreze în Uniunea vamală (dominată de Rusia) şi să cedeze Gazprom o parte din reţeaua sa de transport al gazelor.
Relaţiile tensionate dintre Rusia şi Ucraina au dus în mai multe rânduri, în ultimii ani, la întreruperea livrărilor de gaz către Ucraina, ţară puternic dependentă de gazul rus, în pofida numeroaselor iniţiative pentru a găsi noi surse de aprovizionare. Aceste conflicte au perturbat, uneori, şi exporturile de gaz rus către UE, Ucraina fiind în prezent principala ţară de tranzit.
Aceste noi ameninţări la adresa Ucrainei din partea gigantului rus intervin, după cum notează AFP, în contextul apropierii summit-ului european de la Vilnius, din 21 noiembrie, la care Kievul speră să poată semna Acordul de asociere cu UE, dacă, până atunci, opozanta ucraineană Iulia Timoşenko, fostă şefă a Guvernului – condamnată pentru “abuz de putere”, ea semnând contractul cu Gazprom fără acordul Guvernului pe care îl conducea -, va fi eliberată din închisoare, aşa cum solicită Bruxellesul.
