Hidroelectrica în prelungiri

Remus Borza (foto), partener al Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a anunţat că a depus cerere, la Tribunalul Bucureşti, pentru amânarea termenului de afişare pentru tabelul prelimnar şi adunarea creditorilor pentru 10, respectiv 14 septembrie. Iniţial, termenele erau 24 şi 29 august. Astfel, asistăm la prima prelungire a termenelor pentru Hidroelectrica. Dacă premierul Ponta, ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, ba chiar şi negociatorul şef al FMI pentru România, Erik de Vrijer, dădeau aproape sigură ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă în luna octombrie cel târziu, pare că varianta lui Remus Borza (care anunţa luna iunie 2013 ca dată fezabilă) va avea câştig de cauză!

”În acest moment nu avem un tabel preliminar al creditorilor. Am depus astăzi (n.r. – joi) la tribunal o cerere prin care am prelungit termenele: 10 septembrie termen de afişare pentru tabelul preliminar şi 14 septembrie prima adunare a creditorilor, pentru că tribunalul este în vacanţă, lucrează cu efective reduse şi nu a putut, până la acest moment, să ne furnizeze decât 327 de declaraţii de creanţă din 839 de notificări”, a spus Borza. Valoarea creanţelor cerute de jumătate dintre aceştia se ridică la 5,1 miliarde lei.

El a precizat că amânarea de două săptămâni s-a datorat excusiv vacanţei judecătoreşti şi faptului că arhiva Tribunalului Bucureşti are program cu publicul doar două zile pe săptămână, marţea şi joia.

Conform administratorului judiciar, Euro Insol va trebui negociat cu fiecare dintre cei 836 creditori. Mai mult, este posibil ca unii dintre creditori să nu fie mulţumiţi cu sumele ce vor apărea în tabelul de creanţe şi vor apela la instanţele judecătoreşti.

Un exemplu în acest sens ar putea fi Alpiq RomEnergie şi Alpiq Industries, care cer daune totale de 500 de milioane de lei de la Hidroelectrica, urmare a denunţării contractelor de energie pe care le aveau. Cele două companii motivează cererea prin profiturile nerealizate până în 2018, an la care urmau să expire cele două înţelegeri. Contractele au fost denunţate la data de 20 iulie, iar sistarea a devenit efectivă începând cu 1 august. Întrebat dacă mai sunt şi alte companii care au cerut daune de la Hidroelectrica, Borza a spus că „acum e vacanţă judecătorească, aşa că, dacă ar fi, noi nu am primit citaţiile“.

Astfel, termenul pentru ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă s-ar putea prelungi, ceea ce face fezabilă ieşirea companiei din insolvenţă la sfârşitul lunii iunie 2013.

Reamintim, Hidroelectrica şi-a solicitat insolvenţa în data de 15 iunie 2012, ulterior denunţând mai multe contracte cu traderi de energie, contracte considerate a produce pierderi pentru statul român, dar şi păguboase pentru companie.

Tratative cu EximBank

Pe de altă parte, administratorul judiciar al Hidroelectrica negociază cu EximBank emiterea în favoarea companiei a unei scrisori de garanţie în valoare de 200 milioane lei, care să acopere, până la 31 decembrie, valoarea totală a ratelor, dobânzilor şi comisioanelor bancare.

„Am spus-o de mai multe ori, nu avem nevoie de acest instrument, dar apreciem atitudinea prietenoasă a băncilor. Denunţând contractele bilaterale ale Hidroelectrica, am creat un oarecare disconfort băncilor”, a mai spus Borza.

El a adăugat că Hidroelectrica nu are probleme de lichiditate şi are un în acest moment un disponibil de 126 milioane de lei.

„Nu avem o problemă de lichiditate şi nici de credibilitate în faţa băncilor. (…) O bancă deşteaptă ştie că finanţarea Hidroelectrica este cea mai bună afacere. În ultimele două luni, adică de când am intrat în insolvenţă, nu am avut mai sold mai mic de 100 milioane de lei zilnic”, a mai spus Borza.

Remus Borza a mai declarat că Hidroelectrica nu este în situaţia de a avea risc de neplată şi că băncile nu au de ce să-şi facă griji din cauza insolvenţei companiei.

„Nu există niciun risc de neplată, băncile, din acest punct de vedere, nu ar trebui să-şi facă griji suplimentare. Hidroelectrica a demonstrat capacitatea de plată a obligaţiilor. Suntem la zi cu toate impozitele.”

Pe primele două luni şi jumătate Hidroelectrica a plătit peste 33 milioane de euro cu titlu de rambursare rate, dobânzi, comisioane. Hidroelectrica şi-a constituit un disponibil confortabil, care este comunicat băncilor finanţatoare, care asigură plata integrală a tuturor obligaţiilor către bănci până la 31 decembrie 2012. „Le-am transmis săptămâna aceasta şi un cash-flow mult îmbunătăţit, pentru că una era situaţia la momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, cu fluxuri negative de numerar, de 781 milioane de lei, şi cu totul este situaţia acum, ca efect al unor încasări suplimentare, a unor venituri extrabugetate, şi mă refer aici la acele diferenţe de preţ din contractale bilaterale cu Alro, Elsid, Electrocarbon, Electromagnetica. Valoarea acestor compensaţii, doar pe primele şapte luni ale anul 2012, se ridică la 94 milioane de lei”, a mai spus Borza.

Pe de altă parte, acesta a precizat că sunt negocieri cu 3 bănci pentru acordarea de credite, iar cu patru bănci s-a negociat prelungirea împrumuturilor (care erau scadente în acest an) cu 12 luni.

Personal supradimensionat

Administratorul judiciar a mai spus că există o supradimensionare a schemei de personal, cel puţin pe palierul Tesa. „E inadmisibil ca ponderea Tesa să fie de 39% din total, respectiv 2.023 de salariţi din 5.218 la 31 decembrie 2011. Acest 39% personal Tesa reprezintă 52% din fondul de salarii. Asta e anomalia. O treime mănâncă mai mult de jumătate din fondul de salarii. La momentul acesta, compania nu poate să-şi mai permită astfel de costuri, pentru că Hidroelectrica traversează o perioadă foarte dificilă, datorii de peste un miliard de euro şi pierdere pe primele şase luni. Administratorul judiciar trebuie să denunţe orice contract care este împovărător pentru societate. Contractul colectiv al Hidroelectrica este un astfel de contract. Nu ne-am propus în niciun moment, şi chiar sunt semnatarul unui acord în care ne-am angajat să menţinem acest contract colectiv de muncă. Nu mi-am propus să recurg la această măsură extremă, dar absolut legală de a denunţa contractul colectiv de muncă, dar, în acelaşi timp, rog liderii de sindicat să ne aşezăm la masă şi să discutăm reducerea acestor costuri din contractul colectiv de muncă şi care cad în sarcina angajatorului”, spune Borza.

El susţine că productivitatea unui inginer de la Hidroelectrica este de trei ori mai scăzută decât media industriei pe Europa, dar salariul unui inginer de la Hidroelectrica este cu doar 30% mai mic decât media europeană. „La momentul în care Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă, este clar că nu va ieşi cu actualul contract colectiv de muncă şi trebuie să facă nişte concesii. La toţi le-am cerut reduceri de costuri, le cerem şi lor. Nu mai putem avea un contract colectiv de muncă de 110 milioane de euro. Nu este sustenabil. Noi băgăm miliarde de euro în retehnologizare. Totul este automatizat. Am retehnologizat în proporţie de 90% Porţile de Fier 1 şi 2, hidrocentralele de pe Slatina, şi cele de la Râmnicu Vâlcea. În mod normal trebuia să fie înjumătăţit personalul. Nu numai că nu s-a întâmplat acest lucru, dar, de când au fost retehnologizate, chiar au fost angajaţi oameni noi. E aberant. Ce justificare economică mai are acea investiţie?”, s-a întreat retoric administratorul judiciar al Hidroelectrica. El a precizat că urmează să facă un audit al tuturor angajaţilor Hidroelectrica, pentru a constata ce munceşte fiecare salariat în parte.

Investiţii prioritizate

Remus Borza a anunţat că Hidroelectrica va investi 6,5 miliarde euro în proiectele derulate la nivel naţional până în 2025, iar investiţiile prioritare, în valoare de 1 miliard de euro, vor fi redimensionate.

“Investiţiile prioritare vor fi continuate şi redimensionate astfel încât să corespundă dimensiunii energetice, ele fiind acum mai complexe. Aceste investiţii, proiecte istorice, însumează 1 miliard de euro. Investiţiile care nu au componentă energetică pot fi realizate de Ministerul Agriculturii sau Administraţia Naţională “Apele Române”. Investiţiile totale ale Hidroelectrica în proiecte se ridică la 6,5 miliarde euro până în 2025”, a afirmat Borza.

Joi a avut loc străpungerea unui front de excavaţii subterane în galeria Surduc-Nehoiaşu, care face parte din amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu. Punerea în funcţiune a primului hidroagregat cu o putere instalată de 55 MW este programată pentru trimestrul IV din 2015. Investiţia, în prima etapă a centralei hidroelectrice Nehoiaşu, este estimată la 292 milioane de euro. Pentru etapa a doua, investiţia este estimată la 325 milioane euro. Finalizarea proiectului este estimată pentru anul 2020, iar puterea instalată totală în cele două centrale hidroenergetice, Nehoiaşu şi Surduc, este de 119, 25 MW. Galeria în care a avut loc străpungerea frontului de excavaţie prin dinamitare este cea mai lungă din ţară şi totalizează peste 16 km.