Petrolul de şist şi gazul de şist ar putea influenţa dinamica geopolitică, contribuind la creşterea independenţei energetice a unor ţări precum Statele Unite sau China, dar şi România, reducând influenţa OPEC, arată o analiză PwC. În plus, dezvoltarea acestor resurse ar putea ieftini petrolul cu 25% – 40%, ceea ce ar conduce şi la scăderea preţurilor carburanţilor. Adevărat, abia la orizontul anului 2035.
“Potenţiala disponibilitate şi accesibilitate a unor resurse semnificative de petrol de şist, precum şi efectul unei producţii crescute asupra preţului global al petrolului, au implicaţii care se extind mult dincolo de industria petrolului. Petrolul de şist are potenţialul de a reprofila economia globală, contribuind la creşterea nivelului de securitate energetică, creşterea independenţei şi accesibilităţii pe termen lung. Cu toate acestea, beneficiile trebuie să fie contrabalansate prin obiective de mediu mai ample, atât la nivel local, cât şi la nivel global. Schimbările subsecvente în cadrul politicilor şi regimurilor de reglementare vor avea, fără îndoială, efecte răsunătoare asupra producătorilor şi consumatorilor. Implicaţiile creşterii cantităţii de petrol de şist vor fi resimţite de-a lungul lanţului valoric. Alegerile bazate pe unele previziuni pe termen lung, care indică o creştere constantă a preţului petrolului, ar trebui, probabil, reanalizate în toate sectoarele conexe”, a concluzionat John Webster, liderul Departamentului de Audit, PwC România.
Analiza PwC precizează faptul că producţia petrolului de şist are potenţialul de a se extinde treptat de la baza curentă cunoscută în Statele Unite, crescând la aproximativ 12% din totalul producţiei totale de petrol până în 2035. Dată fiind relativa lipsă de corelaţie între cererea de petrol şi modificările de preţ, analiza scenariului PwC sugerează faptul că ar putea fi necesară o scădere cu 40% a preţului petrolului (relativă la proiecţia din scenariul EIA – US Energy Information Administration) până în 2035, cererea crescând suficient de mult pentru a absorbi oferta suplimentară. Cu toate acestea, scăderea preţului petrolului (relativă la nivelul de bază EIA) ar putea fi restricţionată la aproximativ 25%, dacă OPEC şi-ar reduce producţia pentru a compensa creşterea producţiei de petrol de şist.
Guvernele ţărilor care importă petrol şi care au potenţial de exploatare a resurselor de petrol de şist vor trebui să înţeleagă câştigul economic care poate apărea de pe urma creării de politici care să încurajeze exploatarea acestui tip de petrol. Aceste iniţiative ar trebui analizate în raport cu obiectivele de mediu la nivel local şi naţional.
Guvernele ţărilor care se bazează pe exporturile convenţionale de petrol vor trebui să se adapteze la câştiguri mai mici pe termen lung şi/sau să îşi dezvolte propriile resurse neconvenţionale, incluzând petrolul şi gazul de şist.
Companiile de petrol vor trebui să-şi reanalizeze proiectele şi portofoliile curente în raport cu scenariile care cuprind preţuri mai scăzute pentru petrol. De asemenea, va fi necesară ajustarea modelului de business pentru o scară mai redusă a proceselor de producţie, procese care ar deveni mai standardizate în vederea extracţiei petrolului de şist.
Şisturile ar putea da 14 milioane de barili pe zi
PwC adaugă că preţuri reale mai mici decât cele aşteptate pot crea beneficii pe termen lung pentru companii care se bazează în principal pe petrol şi produse conexe (de exemplu produse petrochimice şi plastic, industria aeronautică, transportatori rutieri, companii automotive, precum şi sectorul gazelor naturale lichefiate, dat fiind faptul că preţurile acestuia sunt de multe ori legate de petrol).
Producţia de petrol de şist ar putea duce la creşterea PIB-ului global cu până la 2.700 de miliarde de dolari americani până în 2035. Producţia de petrol de şist are potenţialul de a ajunge la 12% din producţia mondială de petrol, echivalentul a aproape 14 milioane de barili pe zi.
Surplusul de ofertă ar putea reduce cotaţiile internaţionale ale petrolului cu până la 25-40% la orizontul anului 2035 raportat la scenariul de bază al EIA, de 133 de dolari americani pe baril. Nivelul PIB-ului global ar putea creşte cu aproximativ 2,3% – 3,7%.
“O producţie crescută a petrolului de şist ar duce la o scădere a preţului petrolului la nivel global, fapt ce poate avea un impact major asupra evoluţiei economiei globale, oferind posibilitatea de a realiza o producţie mai mare de petrol, la acelaşi cost. Aceste efecte se pot accentua treptat, pe măsură ce producţia de petrol de şist se extinde la nivel mondial, ducând la o creştere a PIB-ului global de aproximativ 2,3% – 3,7% în 2035. Aceasta ar echivala cu adăugarea unei economii de talia celor a Marii Britanii la PIB-ul global”, a adăugat John Webster.
Calitatea şi cantitatea bazei resurselor de petrol de şist din afara Statelor Unite sunt puţin înţelese şi generează incertitudine în ceea ce priveşte potenţialul de dezvoltare a petrolului de şist. Studiul PwC subliniază valoarea investiţiei în înţelegerea acestei noi resurse semnificative.
Petrolul de şist, la fel ca şi gazul de şist, reprezintă o resursă obţinută prin forare orizontală şi hidrofractură sau “fracking” (fracturare hidraulică).
