Politicile energetice promovate de Uniunea Europeană au în centrul atenției investițiile în producerea de energie din surse regenerabile, pentru a le schimba pe cele ce folosesc combustibili fosili. Numai că acest lucru vine și cu noi provocări privind gestionarea sistemului energetic, pentru că sursele regenerabile, precum cea solară sau eoliană, nu pot furniza curent după cum este nevoia de consum. Asociația Producătorilor de Energie Electrică (HENRO) atrage atenția asupra provocărilor generate de integrarea energiei regenerabile în sistemul energetic și măsurile ce pot fi aplicate pentru a contracara efectul negativ produs.
În sectorul energetic, sursele regenerabile de energie ocupă ponderi tot mai însemnate în mixul energetic al țărilor din UE. Comisia Europeană a propus creșterea țintei de energie provenită din surse regenerabile de la 32% la 42,5%, până în anul 2030, statele membre fiind însă încurajate să vizeze o țintă de 45%.
„Îndeplinirea acestor obiective presupune o schimbare a modului de gestionare a sistemului energetic, de la funcționare predominant centralizată, la funcționare predominant descentralizată, bazată, în principal, pe surse regenerabile. De asemenea, o pondere ridicată a regenerabilelor în mixul energetic va ridica provocări de ordin tehnic, din cauza caracterului puternic variabil de generare al acestor surse”, atrage atenția HENRO.
„Spre deosebire de sursele clasice, unde profilul de generare este controlat astfel încât să satisfacă cererea de energie electrică, sursele regenerabile nu se bucură de această caracteristică. Prin urmare, odată cu integrarea regenerabilelor în sistemul electroenergetic, devine obligatorie adoptarea unor măsuri care să asigure securitatea alimentării cu energie electrică a utilizatorilor finali”, susține HENRO.
Potrivit Asociației Producătorilor de Energie Electrică, au fost identificate două categorii de măsuri ce pot fi aplicate pentru a înlătura distorsiunile ce pot fi introduse în sisten de către energia din surse regenerabile.
Primele pe listă sunt mecanismele de capacitate, care sunt „măsuri de sprijin pe care țările membre UE la pot introduce temporar pentru a remunera resursele de capacitate (centrale electrice, unități de stocare, consumatori dispecerizabili) care se angajează, pe termen mediu și lung, să fie disponibile pentru livrarea de energie electrică atunci când este nevoie”, susține documentul HENRO. Veniturile provenite din participarea la aceste mecanisme de capacitate se adaugă la veniturile provenite din vânzarea energiei electrice livrate și sunt concepute astfel încât să acopere pierderile cauzate de menținerea în rezervă a capacităților.
Raportul ACER
Potrivit ultimului raport al ACER (Agency for the Cooperation of Energy Regulators) privind securitatea alimentării cu energie electrică, 8 state membre au implementate aceste mecanisme: Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Polonia și Suedia. „Este de reținut că un stat poate implementa astfel de mecanisme doar dacă a identificat riscuri de adecvare a resurselor energetice”, precizează asociați producătorilor.
Pe de altă parte, „sursele de flexibilitate precum capacitățile de stocare și mecanismele de demand response (consum dispecerizabil) au, în prezent, o importanță relativ redusă în asigurarea securității aprovizionării cu energie electrică față de sursele clasice. Astfel, ACER solicită statelor membre să analizeze consecințele unei ponderi predominante a combustibililor fosili în mecanismele de capacitate aplicate la nivelul UE asupra tranziției energetice către 0 emisii nete de gaze cu efect de seră”, susține HENRO.
Un aport important în cadrul mecanismelor de capacitate îl are interconectarea statelor membre. Liniile electrice de interconexiune pot asigura transferarea serviciilor de capacitate între state. Există legislație comunitară care să permită acest lucru, dar, în legislațiile naționale, există bariere „care determină o concurență inechitabilă între furnizorii de capacitate din interiorul țării și cei din afară”, potrivit raportului ACER. În plus, tot ACER consideră că nivelul penalităților nu este suficient de mare pentru operatorii care nu respectă contractul prin care s-au angajat să asigure mecanisme de capacitate.
Analiza ACER arată că statele membre au adoptat soluții diferite pentru „a trata problema adecvării resurselor energetice, soluții care, în cea mai mare parte, nu se suprapun cu cadrul european de adecvare”, potrivit HENRO. Acest lucru poate duce la concurența inegală, fragmentarea pieței europene de energie electrică, achiziționarea de servicii de capacitate peste necesar. „Conform raportului ACER, principalul motiv al răspândirii acestor măsuri eterogene la nivel european este lipsa de atractivitate a ajutoarelor de stat pentru implementarea mecanismelor de capacitate, care sunt lente și greu de aplicat”, arată asociația producătorilor.
Cu ochii pe consum
Cea de a doua categorie de măsuri se referă la consum dispecerizabil (demand response). „Consumul dispecerizabil înglobează modificările în utilizarea energiei electrice față de profilul normal de utilizare, ca răspuns la modificări ale nivelului de preț al energiei electrice sau la stimulente acordate pentru reducerea cantității de energie electrică utilizată în anumite intervale, când energia electrică pe piața angro are prețuri ridicate sau când există riscuri pentru securitatea alimentării cu energie electrică”, arată HENRO.
Analiza „Auction Markets and Other Procurement Mechanisms for Demand Response Services”, realizată de CIGRE în iulie 2022, a identificat principalele tipuri de mecanisme pentru consumul dispecerizabil și stadiul lor de aplicare la nivel mondial. Experții CIGRE au ajuns la concluzia că există 2 tipuri de programe de consum dispecerizabil. Primul se bazează pe stimulente, prin care participantul la program este remunerat pentru că își reduce consumul de energie electrică la solicitările operatorului de distribuție, care funcționează mai eficient în acest fel.
Cel de-al doilea program este bazat pe preț. Mai exact, clienții primesc semnale de preț și sunt, astfel, stimulați să-și reducă puterea utilizată când prețul energiei electrice este ridicat. Aplicarea acestor programe implică și îndeplinirea unor cerințe tehnice, de la infrastructură de comunicație și până la capacități de stocare de date.
Concluzii
Concluzia Asociației Producătorilor de Energie Electrică este clară: odată cu amploarea regenerabilelor în sistemele energetice din toată lumea, se resimte necesitatea investițiilor în capacități de flexibilizare și în mecanisme de piață specifice. În prezent, combustibilii fosili, sursele hidro și cele nucleare sunt principalele surse care furnizează servicii de capacitate, contribuind permanent la menținerea echilibrului dintre puterea generată și cea utilizată. „Pe de altă parte, capacitățile de stocare și mecanismele de consum dispecerizabil au o contribuție relativ redusă în ceea ce privește adecvarea resurselor energetice, deoarece nu au ajuns încă la maturitate, însă potențialul lor este uriaș și trebuie exploatat. Mai mult, creșterea ponderii regenerabilelor în mixul energetic va presupune schimbarea variație curbei de sarcină a sistemelor electroenergetice, care va fi una mult mai rapidă și incertă, din cauza caracterului aleatoriu al regenerabilelor. Astfel, pe termen lung, soluția pentru menținerea echilibrului între producție și consum nu poate fi alta decât stocarea”, conchide HENRO.
