Guvernanţii au lansat în dezbatere publică un nou Cod fiscal, ale cărui prevederi se întind pe mai mulţi ani. Astfel, scad accizele la carburanţi, iar cele pentru articolele de lux se elimină; de asemenea, se elimină impozitul pe dividende, scad contribuţiile la asigurările sociale, dar revin la drepturile de autor, cota unică se diminuează la 14%, dispare „taxa pe stâlp”, iar TVA se reduce la 20% şi apoi la 18%.
Astfel, accizele la carburanţi vor fi reduse, iar accizele la cafea, bijuterii, arme de vânătoare şi muniţia aferentă, vehiculele cu o capacitate a motorului mai mare de 3000 centimetri cubi, iahturi şi motoare de barcă vor fi eliminate, potrivit proiectului de Cod Fiscal publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Noul Cod Fiscal prevede diminuarea nivelului accizelor la motorină de la 1.897,08 lei/1.000 litri la 1.518,04 lei/1.000 litri (cu 20%), ca urmare a scăderii consumului de carburant şi în special pentru a contracara fenomenul de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre cum ar fi Ungaria şi Slovenia – unde se restituie o parte din accize sau Bulgaria care are un nivel redus de taxare.
De asemenea, la benzina fără plumb nivelul accizelor se diminuează de la 2.035,40 lei/1000 litri la 1.656,36 lei/1000 litri (cu circa 19%), iar la benzina cu plumb de la 2.327,27 lei/1000 litri la 1.948,23 lei/1000 litri (cu circa 18%).
Pe de altă parte, Codul Fiscal rescris prevede eliminarea nivelului redus al accizelor pentru motorina utilizată de transportatorii de mărfuri şi persoane, având în vedere reducerea semnificativă a nivelului standard.
La alcool şi băuturile alcoolice, nivelul accizelor va fi reaşezat. Proiectul prevede scăderea accizelor pentru bere de la 3,9 lei/hl/1grad Plato la 3,3 lei/hl/1grad Plato, iar pentru berea produsă de producătorii independenţi a căror producţie anuală nu depăşeşte 200 mii hl, de la 2,24 lei/hl/1grad Plato la 1,82 lei/hl/1grad Plato.
Potrivit MFP, măsura este impusă de scăderea consumului din 2012 şi până în prezent cu 1,9 milioane hl bere, cu influenţe negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite.
La vinuri spumoase, accizele vor scădea de la 161,33 lei/hl la 47,38 lei/hl şi la băuturi fermentate spumoase de la 213,21 lei/hl la 47,38 lei/hl. Măsura este impusă de faptul că 75% din consumul de astfel de produse este asigurat din producţia naţională.
Pe de altă parte, noul Cod Fiscal prevede creşterea nivelului de impozitare pentru băuturile fermentate liniştite de la 47,38 lei/hl produs la 396,84 lei/hl produs, pentru a încuraja producţia de băuturi fermentate liniştite din mere, pere şi miere în detrimentul celor obţinute din diferite siropuri fermentescibile, arome şi coloranţi.
La cafea, bijuterii, arme de vânătoare, muniţia aferentă, vehicule cu o capacitate a motorului mai mare de 3000 cc, iahturi, motoare de barcă, accizele vor fi eliminate din cauză că încasările din impozitarea acestor produse sunt nesemnificative, fiind o discrepanţă între venituri şi costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităţilor.
Se elimină impozitul pe dividende
Proiectul de Cod Fiscal prezentat în Guvern prevede eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016.
Ministrul finanţelor Publice, Darius Vâlcov, a declarat că o astfel de măsură urmăreşte eliminarea dublei impuneri economice, la nivelul companiei şi acţionarilor. „Companiile listate la Bursa de valori Bucureşti (BVB) ar deveni mai atractive, indicele BET ar reveni la valorile înregistrate înainte de criza financiară, putând chiar să atingă noi maxime”, a precizat Vâlcov, conform Agerpres.
În opinia sa, eliminarea impozitării dividendelor va duce la îmbunătăţirea guvernanţei corporative, acţionarii urmărind reflectarea reală a rezultatelor economice şi financiare. „Companiile mari nu-şi vor mai externaliza profitul, iar IMM-urile vor renunţa la tendinţele de comportament evazionist, respectiv diminuarea bazei de impozitare prin înregistrarea de cheltuieli fictive”, a mai spus ministrul Finanţelor.
În plus, în opinia lui Vâlcov, eliminarea impozitului pe dividende va conduce la creşterea încasărilor din impozitul pe profit.
Scad contribuţiile la asigurările sociale, dar revin la drepturile de autor
Pe de altă parte, contribuţiile de asigurări sociale la angajat se vor reduce de la 10,5% la 7,5%, de la 1 ianuarie 2017, iar cele datorate de angajator de la 15,8% la 13,5%, a anunţat Darius Vâlcov, în şedinţa de Guvern de prezentare a proiectelor de modificare a Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală.
De asemenea, el a spus că proiectul de modificare a Codului Fiscal prevede introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CAS şi CASS de la 1 ianuarie 2016. „În plus, propunem eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016 şi introducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri”, a mai spus Vâlcov.
Persoanele care încasează venituri din salarii vor avea obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale (CAS) şi pentru veniturile pe care le obţin din desfăşurarea de activităţi independente.
Măsura are în vedere eliminarea situaţiilor de sustragere de la plata CAS prin asigurarea în sistem la nivelul unui venit minim în paralel cu încasarea unor salarii mascate sub forma unor venituri din activităţi independente, inclusiv drepturi de proprietate intelectuală.
Conform legislaţiei actuale, persoanele fizice care realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente (salarii sau asimilate salariilor), venituri din pensii, precum şi persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale, pentru veniturile realizate din activităţi independente.
Baza de impunere pentru CAS va fi astfel extinsă asupra tuturor veniturilor obţinute din muncă, indiferent de modalitatea de exercitare a acesteia (muncă salarială, activităţi independente, drepturi de proprietatea intelectuală), dar va fi plafonată la cinci salarii medii brute (pentru anul 2015 câştigul salarial mediu brut pe economie – 2.415 lei).
În prezent, pentru persoanele fizice care realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi independente (întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale, membrii întreprinderii familiale, persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice, persoanele care realizează venituri din profesii libere şi persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală), venitul asupra căruia se datorează contribuţia de asigurări sociale este un venit ales, declarat de către acestea.
Venitul ales reprezintă baza lunară de calcul a contribuţiei şi nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (pentru anul 2015: 2.415 lei x 35%= 845 lei ) şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig (2.415 lei x 5= 12.075 lei).
Această prevedere permite persoanelor fizice care realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi independente să se asigurare în sistemul public de pensii la venitul minim, fiind diminuate, astfel, veniturile la bugetul de asigurări sociale, însă noul Cod Fiscal elimină posibilitatea de alegere a venitului asigurat la sistemul public de pensii.
În prezent, contribuţia de asigurări sociale la angajat este de 10,5% din venitul brut, iar noul Cod Fiscal prevede o diminuare la 7,5% de la 1 ianuarie 2017.
Proiectul de Cod Fiscal prevede modificări şi în domeniul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS). Noul Cod Fiscal elimină excepţia care stabilea că persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, investiţii, precum şi din alte surse, nu datorează contribuţie pentru aceste venituri dacă mai realizează şi venituri din salarii, pensii sau venituri din activităţi independente.
De asemenea, se elimină condiţia privind plafonul minim reprezentând valoarea unui salariu minim brut pe ţară pentru stabilirea bazei lunare de calcul a contribuţiei. În aceste condiţii, persoanele care nu realizează venituri nu mai au obligaţia plăţii contribuţiei, iar cei care realizează venituri sub plafon, vor plăti contribuţia asupra venitului efectiv realizat.
Prin eliminarea plafonului minim este afectat principiul solidarităţii în constituirea şi utilizarea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi, implicit, obiectivele sistemului de sănătate, care se realizează pe baza acestui principiu, respectiv acela de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei prin asigurarea accesului la un pachet de servicii de bază, în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu, oricărui asigurat. Modificarea elimină, însă, situaţii paradoxale, cum a fost cea a CASS pentru alocaţiile neridicate din conturile bancare.
Autorităţile au argumentat că principiul solidarităţii în sistemul public de sănătate contravine principiului constituţional al aşezării juste a sarcinilor fiscale, prin stabilirea unei obligaţii de plată minime asupra unei baze de calcul care nu ţine seama de venitul realizat.
În plus, în proiectul noului Cod Fiscal se prevede majorarea sumei neimpozabile lunare avute în vedere la stabilirea impozitului pe venitul din pensii începând cu 1 ianuarie 2016.
Cota unică scade la 14%
Cota unică de impozitare se reduce de la 16% la 14% începând de la 1 ianuarie 2019, a mai anunţat Darius Vâlcov. „Cota de impozitare scade de la 16% la 14% de la 1 ianuarie 2019, atât pentru pentru venit, cât şi pentru profit”, a declarat Vâlcov.
El a precizat că impactul bugetar net pentru anul 2019 este estimat la 2,5 miliarde de lei, iar surplusul de creştere economică va fi de 0,5 puncte procentuale.
Impactul bugetar brut pentru 2019 este de 4,8 miliarde lei, sume care rămân la dispoziţia firmelor private. Beneficiul, în acelaşi an, potrivit datelor transmise de Guvern, este cel de recuperare a veniturilor din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii etc. în valoare de 2,3 miliarde lei.
Referitor la beneficiile pe termen mediu pentru economie, autorităţile estimează o creştere economică suplimentară de circa 0,5 puncte procentuale, o creştere a numărului de locuri de muncă cu aproximativ 50.000 persoane, surse de finanţare suplimentare pentru mediul de afaceri şi creşterea suplimentară a investiţiilor cu 1,1 p.p.
Ca argumente pentru susţinerea cotei unice sunt precizate modificarea comportamentului mediului de afaceri prin extinderea bazei de impozitare, creşterea gradului de conformare voluntară la plata obligaţiilor bugetare, creşterea recuperării arieratelor.
Dispare „taxa pe stâlp”
Impozitul pe construcţiile speciale va fi eliminat începând cu data de 1 ianuarie 2016, a mai spus ministrul Finanţelor Publice. „Argumentele pentru susţinerea măsurii sunt creşterea investiţiilor companiilor private existente în România, cu efecte pozitive asupra pieţei muncii, dar şi creşterea competitivităţii pentru companiile din Romania”, a explicat Vâlcov.
El a mai apus că impactul bugetar brut al acestei măsuri va fi de 1,6 miliarde de lei, sume ce rămân la dispoziţia agenţilor economici.
În plus, noul Cod Fiscal prevede introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016.
Impozitul pe construcţiile speciale este de 1,5% din valoarea acestora şi a fost introdus în anul 2014.
TVA se reduce la 20%
Cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 18% începând cu 1 ianuarie 2018, a mai spus Darius Vâlcov. „În privinţa TVA, propunerea noastră este de reducerea a cotei standard de la 24 la 20%, iar pentru carne, legume, peşte şi fructe la 9%. Începând cu 1 ianuarie 2016”, a declarat Vâlcov.
El a mai spus că, în proiectul de Cod Fiscal se mai propune reducerea TVA la 18% începând cu 1 ianuarie 2018.
Potrivit autorităţilor, impactul bugetar brut al aplicării cotei TVA de 20% va fi, în 2016, de 11,6 miliarde lei, „sume care rămân la dispoziţia populaţiei şi a agenţilor economici”. De asemenea, în 2016, impactul bugetar net al măsurii va fi de 5,2 miliarde lei.
În privinţa beneficiilor pentru buget, se estimează o recuperare a veniturilor din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii etc. în valoare de 6,4 miliarde lei, iar în economie se preconizează o creştere suplimentară de circa un punct procentual. În plus, numărul locurilor de muncă ar putea creşte cu aproximativ 145.000 în anul 2016, respectiv cu 75.000 în următorii ani.
Se mai are în vedere stimularea mediului de afaceri datorată îmbunătăţirii fluxurilor de cash-flow, precum şi reducerea evaziunii fiscale, apreciată la încasări suplimentare anuale de 500 milioane lei.
Potrivit proiectului de Cod Fiscal, efectele adiţionale pe termen mediu în urma implementării noilor cote de TVA sunt îmbunătăţirea conformării voluntare şi apropierea ratei efective a TVA de rata medie (17-18%), îmbunătăţirea ocupării atât prin locuri noi create, cât şi suplimentar prin oficializarea unor locuri de muncă din economia ascunsă, stimularea extinderii relaţiilor de piaţă în agricultură, reducerea autoconsumului şi creşteri implicite a veniturilor din TVA, iar indiferent de riscuri, inflaţia se va menţine la niveluri reduse, putând absorbi eventuale riscuri asociate şocurilor de natura ofertei.
Clădiri impozitate la fel
Clădirile vor fi impozitate la fel, indiferent de natura juridică a contribuabilului, persoană fizică sau juridică, iar diferenţierea va interveni în funcţie de destinaţia clădirii, rezidenţială sau comercială. „Propunem eliminarea discriminării generate de sistemul fiscal actual în funcţie de natura juridică a contribuabilului, în care destinaţia clădirii poate fi rezidenţială sau comercială”, a precizat Vâlcov.
Potrivit proiectului de Cod Fiscal, cota impozitului pe clădiri rezidenţiale va fi cuprinsă între 0,08% şi 0,2% faţă de cota actuală de 0,1%. În schimb, cota impozitului pe clădiri nerezidenţiale, va fi cuprinsă între 0,2% şi 1,3%.
Pentru terenurile situate în intravilan au fost introduse limite minime şi maxime, pe ranguri de localităţi şi zone, se mai arată în proiectul de Cod Fiscal.
În cazul mijloacelor de transport, „s-a introdus posibilitatea de scutire sau reducere a impozitului pe mijloacele de transport agricole folosite exclusiv în domeniul agricol”, a mai anunţat Darius Vâlcov.
De asemenea, actul normativ va acorda competenţe suplimentare consiliilor locale, astfel încât să poată majora impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren cu până la 500%, pentru clădirile şi terenurile neîngrijite situate în intravilan. De asemenea, pentru terenul agricol din extravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv se poate majora impozitul pe teren cu până la 500%.
