Green Deal-ul a murit, dar ar trebui să mai fie ţinut o vreme pe aparate, pentru a nu distruge investiţiile din industria regenerabilelor, a declarat preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro, Marian Năstase, în cadrul Forumului Energiei, organizat de publicația Financial Intelligence. Pe de altă parte, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că plafonarea preţurilor la energie a fost excesivă şi a permis unora să câştige mulţi bani. De altfel, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că se impune o actualizare a plafoanelor care stabilesc pragul de vulnerabilitate pentru consumatori.
„E clar că avem în continuare industrie. Avem industrie care a devenit extrem de rezilientă. Asta înseamnă că, după câtă bătaie am mâncat în ultimii 25 de ani, ăştia care mai trăim, clar acum putem să rezistăm. Cine n-a putut, a pierit. E clar că mergem într-o direcţie…Green Deal-ul e mort, asta e clar. Acum întrebarea e dacă îl îngropăm cu lăutari sau, aşa, mai la întuneric. Eu, personal, aici nu sunt de acord. Ar trebui să îl ţinem pe aparate o vreme, să nu îl îngropăm, pentru că există pericolul să distrugem iar valoare. Am distrus valoare distrugând industrie, n-are sens să distrugem iar valoare acum, distrugând investiţiile din industria regenerabilelor. Eu cred că ce avem până acum trebuie – pare bizar că am ajuns avocatul industriei regenerabilelor! -, dar trebuie făcute să intre uşor în sistem. Trebuie centrale pe gaz şi trebuie baterii (n.r. – stocare), singurele care pot să ajute la o integrare mai bună a regenerabilelor”, a explicat Năstase, întrebat cum vede competitivitatea industriei româneşti în actualele condiţii externe.
Totodată, în opinia sa, industria europeană de apărare este încă fragilă şi ar trebui dezvoltată industria de armament, „pentru că putem să o facem”. „În al doilea rând, e clar că ne înarmăm şi Alro este acreditat pentru standardele militare, pentru diferite tipuri de aplicaţii. Prin urmare, eu cred că trebuie să fim lăsaţi să construim cât mai multe arme, pentru că putem să o facem. Deocamdată arsenalele europene sunt goale. Industria europeană e încă fragilă din punct de vedere al apărării, pentru că după atâţia ani de pace nu prea au avut ce să facă. Dar putem să facem”, a mai afirmat Marian Năstase la la Forumul Energiei.
Pe de altă parte, referitor la preţurile la energie, acesta a menţionat că vor creşte, mai ales în contextul noului proiect de Ordin al ANRE privind introducerea pentru contractele încheiate pe pieţele de energie electrică a unei garanţii sub forma unui procent din valoarea contractelor, propunerea fiind ca această garanţie să fie de 30%. „Deocamdată aşteptăm să crească preţurile la energie. Le vedem venind. Joia trecută am văzut un articol de presă (…) că reglementatorul doreşte să pună o obligativitate pentru furnizori de 30%, dată în avans, cash sau cu garanţie bancară, la valoarea contractului. Şi eu m-am gândit, dacă mă tot întreabă lumea ce părere am dacă o să crească sau nu preţurile, acum ştiu sigur: o să crească! Deci acesta e răspunsul şi aşteptăm să crească, pentru că, în momentul în care regulamentul acesta se va pune, este clar că suma respectivă, cash-ul respectiv sau garanţiile respective, vor fi cerute consumatorului. Am experimentat deja asta în vremea marii crize, când furnizorii ne cereau nişte garanţii, inclusiv de 100% din valoarea contractului. Nouă, ca şi consumatori. Deci, la consumator nu va scădea preţul, asta e clar”, a punctat Năstase.
Pe de altă parte, acesta a declarat că majorarea taxelor impusă de Statele Unite ale Americii afectează mai ales prin faptul că ”o să fim invadaţi de marfă din Asia, care va sufoca piaţa europeană, nemaiputând să se ducă în SUA”. „Războaiele tarifare în general de aia se numesc războaie, pentru că, altfel, se numeau hora unirii sau horele tarifare. Având efecte negative, se numesc războaie. Sunt un lucru rău, ne afectează. Ne afectează, culmea, nu neapărat din faptul că nu putem să vindem mai mult pe piaţa americană, cât din faptul că o să fim invadaţi de marfă din Asia, în principal Indonezia şi China, care va veni şi va sufoca piaţa europeană, nemaiputând să se ducă în Statele Unite”, a explicat Năstase.
El a adăugat că, pentru Alro, noua politică tarifară impusă de Administraţia Trump poate reprezenta şi o posibilitate de a creşte vânzările pe piaţa din Statele Unite, deoarece a anulat contingentele. „Ceea ce pentru noi e foarte important. Alro avea 500 de tone pe an cu zero taxe export în Statele Unite. Un concurent al nostru european avea 10.000 de tone de export pe an cu taxe zero. Deci, asta ne avantajează dintr-o anumită perspectivă. Dar, v-am spus, o să vină marfă din est, la preţuri de dumping”, a precizat Marian Năstase.
Bogdan Chiriţoiu: Plafonarea preţurilor la energie a fost excesivă şi a permis unora să câştige mulţi bani
Plafonarea preţurilor la energie a fost excesivă şi a permis unora să câştige mulţi bani, posibil legal, dar imoral, nejustificat din punct de vedere al oportunităţii, motiv pentru care plafonarea nu ar trebui să continue, a afirmat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. „Noi (n.r. – Consiliul Concurenţei), fanii plafonării n-am fost niciodată. Cred că a fost excesivă (…) Am introdus-o şi devreme – şi a fost bine că am introdus-o. Dar, în acelaşi timp, faptul că s-a plafonat pentru toată lumea, cred că a fost excesiv – şi au fost şi anumite probleme în piaţă, care au permis unora să câştige mulţi bani, posibil legal. Ne uităm şi noi dacă cumva s-a încălcat legea în perioada aceea, dar, din modul cum a fost gândită schema, au fost posibilităţi de câştiguri legale, dar imorale, nejustificate din punct de vedere al oportunităţii. Deci, nu cred că trebuie să continue”, a menţionat Bogdan Chiriţoiu, la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence.
Potrivit acestuia, şi companiile mari consumatoare de energie au nevoie de sprijin, nu doar populaţia vulnerabilă. „Am înţeles că domnul ministru (n.r. – Sebastian Burduja, ministrul Energiei) spune că se lucrează la un plan de protejare a populaţiei care este vulnerabilă, ceea ce este absolut firesc. Mă bucur că domnul ministru a spus şi că se lucrează la un plan pentru companiile care sunt mari consumatoare de energie. Pentru că aici mi se pare că n-am gândit lucrurile foarte bine. Am mers pe ideea că populaţia o protejăm, noi protejăm pe cei care consumă mai puţin, deci bănuim că sunt mai săraci – şi la companii am făcut cam la fel, ceea ce la companii, logica e alta, deci trebuie să-i protejezi pe aceia care consumă mult, nu pe aceia care consumă puţin. Deci, aici cred că lucrurile nu au fost foarte bine gândite. Eu sper că vom avea măsuri pentru companiile mari consumatoare de energie şi electricitate şi gaz”, a punctat Bogdan Chiriţoiu.
Sebastian Burduja: Se impune o actualizare a plafoanelor care stabilesc pragul de vulnerabilitate pentru consumatori
Un mecanism de sprijin pentru consumatorii vulnerabili va fi stabilit, pentru perioada de după 1 iulie, de către Ministerul Energiei împreună cu Ministerul Muncii, fiind necesară şi o actualizare a plafoanelor care stabilesc pragul de vulnerabilitate pentru o lărgire a plajei de beneficiari, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. „Pentru perioada de după 1 iulie – şi mă refer aici la energie electrică, pregătim împreună cu Ministerul Muncii – au avut loc deja trei întâlniri tehnice foarte aplicate – acest mecanism pentru consumatorii aflaţi în sărăcie energetică, deci consumatorii vulnerabili, cei care au probleme, pentru care plata facturilor la utilităţi reprezintă o povară. Noi considerăm că se impune o actualizare a plafoanelor care stabilesc acest prag de vulnerabilitate. Este un punct de vedere al Ministerului Energiei. Deci, o lărgire a plajei de beneficiari, astfel încât să acopere toate cazurile posibile. De asemenea, în acest interval de timp ne dorim să creştem această lichiditate în piaţă, deci producătorii să vândă mai mult, furnizorii să cumpere mai mult, poate chiar şi traderii să comercializeze mai multă energie electrică, astfel încât, în final, preţurile să aibă o evoluţie corectă”, a menţionat Sebastian Burduja, la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence.
El a subliniat că preţurile pe piaţa energiei electrice şi a gazelor au cunoscut creşteri importante de la începutul acestui an. „Pe buzele tuturor este schema de compensare, plafonare, evoluţia pieţei – şi aici convingerea mea este că vom reuşi să găsim împreună cea mai bună formulă. Se ştie faptul că preţurile pe piaţa energiei electrice şi a gazelor au cunoscut creşteri importante de la începutul acestui an, odată cu stoparea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina. Ceea ce s-a întâmplat la Sumi, tragedia din ziua de Florii, arată încă o dată faptul că cei care care au invadat Ucraina nu au niciun fel de limită, de umanitate – şi deciziile care sprijină efortul Ucrainei de a rezista în faţa acestei agresiuni armate sunt corecte. Sigur că ele au avut repercusiuni şi pentru România şi pentru restul Europei, inclusiv prin creşteri de până la 60% pe piaţa gazului şi de 25-30% pe piaţa energiei electrice din Europa. În ceea ce priveşte România, continuarea acestei scheme de compensare-plafonare până la 1 iulie pentru energie electrică şi 1 aprilie anul viitor pentru gaz este bazată pe obiectivul de a-i proteja pe români”, a adăugat ministrul Energiei.
Dan Drăgan: Preţul la gaze naturale va fi unul competitiv, din 2027
Preţul la gaze naturale va fi unul competitiv, din 2027, coroborat probabil cu situaţia importurilor aflate în derulare, susţine Dan Drăgan, preşedinte al Consiliului de Administraţie de la SNGN Romgaz SA. „Fie că vorbim de energie electrică, fie că vorbim de gaze naturale, cu siguranţă din 2027 preţul la gaze naturale va fi unul competitiv şi în acel moment coroborat probabil cu importurile care încă sunt în derulare, va reprezenta un avantaj pentru consumatorul final”, a menţionat Dan Drăgan, la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence.
Întrebat cum vede piaţa după plafonarea preţurilor la energie, şeful Romgaz a afirmat că doreşte „o piaţă competitivă”. „Îmi doresc să fie o piaţă competitivă. Dacă ne uităm la ce era acum mai bine de şase ani, eram poate cea mai competitivă piaţă de electricitate din această parte a Europei, inclusiv prin liberalizarea preţului la consumatorii casnici. Îmi doresc şi sunt convins că o competitivitate, producători mai mulţi, mai mulţi furnizori, readucerea traderilor în piaţa angro de electricitate vor contribui la dezvoltarea şi la marcarea la piaţă a unui preţ corect, pe care trebuie să-l aibă fiecare consumator din România. Sunt convins că investiţiile care se fac în acest moment în reţele, noi capacităţi de producţie, competiţia apărută pe platformele de tranzacţionare, inclusiv în România – avem două pieţe spot, probabil că vor fi şi intraday, sunt convins că toate aceste lucruri nu pot să conducă decât către un preţ corect şi sustenabil pentru consumatorul final”, a menţionat Dan Drăgan.
Pe de altă parte, Radu Constantin, membru al Directoratului Hidroelectrica, a declarat că producătorul de energie în hidrocentrale a avut, din 2020-2021, o ofertă competitivă pentru consumatorii casnici din România, astfel că va veni în întâmpinarea celor 600.000 de clienţi ai săi şi după expirarea perioadei de plafonare, la 1 iulie 2025.
Guvernul a stabilit, recent, prelungirea perioadei de plafonare a preţurilor la energie electrică până la 1 iulie şi cu 12 luni la gaz.
„Din 2020-2021, până în acest moment, Hidroelectrica a avut o ofertă competitivă pentru consumatorii casnici din România şi, în continuare, chiar şi după momentul 1 iulie 2025, vă asigur de faptul că Hidroelectrica va veni în întâmpinarea celor 600.000 de clienţi ai companiei şi ai celor care vor dori să devină clienţi. Noi încercăm să le oferim o upgradare a tuturor cerinţelor din punct de vedere digital şi investim deosebit de mult în acest segment de furnizare. Vom fi în continuare un jucător important şi ne vom adresa consumatorilor atât casnici, cât şi de business”, a menţionat Radu Constantin, la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence.
Potrivit acestuia, această reliberalizare a pieţei de energie „reprezintă un moment important”. „Suntem pentru a treia oară de reliberalizare a pieţei energiei. Sperăm că am învăţat ce era de învăţat. În anul 2018 a fost pentru prima dată când piaţa de energie din România a fost complet liberalizată. După aceea a venit anul 2021, când a fost o redeschidere completă a pieţei de energie din România, iar acum, la 1 iulie 2025, suntem pentru a treia oară”, a precizat Radu Constantin.
Cosmin Ghiță: Se pregăteşte realizarea studiilor de fezabilitate pentru proiectul reactoarelor modulare mici
Proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doiceşti continuă şi se pregăteşte realizarea studiilor de fezabilitate şi de bancabilitate, care vor determina o decizie de investiţie şi paşii următori, a declarat directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă. „Proiectul SMR continuă. Suntem în derularea fazei Feed 2 la Doiceşti, unde avem atât evaluări de amplasament în curs de derulare, cât şi dezvoltarea proiectului centralei aferent grid-ului nostru. Pregătim realizarea studiilor de fezabilitate şi de bancabilitate care pot substanţia o decizie de investiţie şi de a înainta, paşii următori. În momentul în care vom avea toate elementele gata, le vom supune aprobării acţionarilor pentru o decizie finală”, a explicat Cosmin Ghiţă la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence.
El a subliniat că dezvoltarea unor astfel de centrale reprezintă o oportunitate destul de amplă, întrucât la nivelul Uniunii Europene, dacă se menţin ţintele de decarbonare asumate, şi chiar în contextul în care nu se menţin, dar foarte multe dintre centralele care folosesc cărbune vor ajunge al finalul exploatării, va trebui înlocuită această sursă de energie cu un alt tip de producţie, care să poată livra energie în bandă şi să poată intra destul de repede în sistem pentru a putea oferi servicii de reglaj şi anumite condiţii de livrare. „Adică să îndeplinească acele funcţiuni pe care centralele pe cărbune le îndeplineau. (… ) În momentul de faţă, având în vedere toate tipurile de energie, aceste funcţiuni sunt cel mai bine replicate prin intermediul acestei tehnologii nucleare, care poate oferi o soluţie foarte bună”, a precizat directorul Nuclearelectrica.
Potrivit acestuia, în producţia de energie nucleară există „un supliment” de securitate energetică, datorită faptului că aceasta este rezilientă, nu este dependentă de condiţiile meteo, dependenţele sale fiind cât mai scăzute. „Energia nucleară vine să completeze alte tipuri de energie pe care noi le avem în momentul de faţă. Pentru a putea face faţă întregului necesar de energie electrică care se prognozează a fi consumat către finele decadei şi în decada următoare, mai ales dacă luăm în calcul şi fenomenul centrelor de date, care sunt puternic energointensive, programele de industrializare, care sunt în momentul de faţă promovate la nivel guvernamental şi alte elemente, vom avea nevoie de un excedent de energie electrică şi acest lucru nu poate fi realizat doar de o singura sursă. De aceea avem nevoie de un mix, şi în acest mix centralele de talie mare nucleare le văd ca putând reprezenta o bandă, o coloană vertebrală a sistemului energetic, şi centralele de tip SMR pot veni în a aduce acele funcţiuni pe care le îndeplineau centralele pe cărbune într-un sistem care poate fi un pic mai volatil datorită unei amprente mai mari a surselor de energie de producţie de energie din regenerabile”, a mai afirmat Ghiţă.
În acest context, el a menţionat că Nuclearelectrica este angrenată într-un proiect destul de amplu de dezvoltare şi pe fondul ţintelor de decarbonare asumate de ţara noastră, prin care se încearcă livrarea a aproximativ 2.000 de MW de energie curată instalaţi până la finele decadei, sau cel puţin până în 2032. „În acest sens, proiectele la care fac referinţă sunt cele care vizează creşterea capacităţii de producţie, cum sunt proiectele unităţilor 3 şi 4, proiectul reactoarelor cu modulare de mici dimensiuni şi proiectul retehnologizării, care mai adaugă încă 30 de ani de funcţionare la unitatea 1. Suplimentar faţă de acestea, mai avem şi instalaţia de detritiere, care este un proiect care ajută la îmbunătăţirea condiţiilor pe platforma CNE Cernavodă, şi totodată cele care sunt necesare pentru sănătate, prin dezvoltarea producţiei de izotopi medicali”, a precizat Cosmin Ghiţă.
Daniela Daraban: Pentru o reliberalizare sustenabilă a pieţei de energie, este esențială evaluarea și corectarea disfuncționalităților apărute în perioada de criză
În două luni de zile, România ar trebui să revină la normalitate – o piață de energie funcțională, concurențială, în care prețul reflectă cererea și oferta, iar statul intervine la nivel de politici și reglementări pentru buna funcționare și mai ales pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, a declarat directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Daniela Dărăban, la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence.
Potrivit acesteia, toate acestea trebuie susținute de o comunicare clară și bună informare a clienților, de reguli predictibile și de încredere între actorii-cheie ai sectorului energetic. Dana Dărăban a solicitat ANRE să accelereze ritmul de analiză a cererilor de decontare pe schema de compensare-plafonare astfel încât plățile către furnizori să se încheie până la data de 1 iulie. Statul trebuie să dovedească că și-a îndeplinit obligațiile, a precizat Dărăban.
La Forumul Energiei organizat de Financial Intelligence, Daniela Daraban a explicat cum arată realitatea astăzi şi principalele probleme: piața este blocată de o schemă de plafonare nefuncțională, care a înghețat competiția reală în ultimii trei ani; plafonul de 0,68 lei/kWh plătit de peste 5 milioane de consumatori nu reflectă dinamica reală a pieței și ar fi trebuit ajustat treptat încă din 2024 pentru o tranziție suportabilă la condițiile de piață liberă; furnizorii sunt sufocați de birocrație și de întârzieri majore în decontarea sumelor cu care au prefinanțat plafonarea – peste 5 miliarde de lei sunt în continuare în analiza ANRE, ceea ce produce riscuri uriașe și dezechilibre în lanț; statul trebuie să-și respecte angajamentele și să plătească sumele datorate furnizorilor până la 1 iulie, astfel încât să fie asigurate condiții egale de concurență între operatori; disfuncționalitățile semnalate la începutul crizei trebuie corectate, pentru a nu perpetua ineficiențe și costuri suplimentare într-o piață care ar trebui să fie pregătită pentru concurență autentică; cadrul de sprijin pentru consumatorii vulnerabili trebuie revizuit și stabilit cât mai urgent.
Printre soluțiile avansate de către directorul executiv al ACUE se numără: actualizarea unui nou cadru de sprijin direct pentru consumatorii vulnerabili, eficient, flexibil și mai puțin birocratic; crearea de sinergii cu implementarea Fondului Social pentru Climă – implementarea la nivel național este în lucru la MIPE – unde există prevederi pentru acordarea de ajutoare directe în diferite forme, nu doar pentru plata facturilor; acest fond permite inclusiv sprijin pentru IMM-uri; întărirea urgentă a capacității instituționale pentru verificarea decontărilor și asigurarea resurselor bugetare; dialog cu piața pentru identificarea soluțiilor potrivite care să conducă la optimizarea costurilor din factură. De exemplu, optimizarea costurilor cu achiziția energiei necesare pentru consumul tehnologic al rețelelor, pentru care industria a propus autorităților unele măsuri; evitarea socializării unor costuri precum cele generate de gratuități pentru exceptarea unor industrii/agenți economici de la plata tarifelor de racordare la rețea – acest tip de sprijin trebuie susținut prin scheme de ajutor de stat, nu prin tariful reglementat plătit de ceilalți utilizatori ai rețelelor.
Daniela Dărăban a subliniat că, pentru o reliberalizare sustenabilă, este esențială evaluarea și corectarea disfuncționalităților apărute în perioada de criză, de la mecanismele temporare de compensare a costurilor operaționale, până la excepțiile tarifare care pot induce dezechilibre structurale pe termen lung în piață. ”Dacă nu acționăm repede și coordonat, „revenirea la normalitate” nu va deveni o realitate economică. Avem nevoie de un calendar clar, o comunicare coerentă și o colaborare autentică între toți jucătorii din piață”, a mai spus directorul ACUE.
