Cel mai mare producător de gaze naturale din lume, gigantul rus Gazprom, nu a depus o ofertă fermă de preluare a distribuitorului elen de gaze DEPA, până la termenul limită, care a expirat luni, în timp ce pentru operatorul reţelei de gaze DESFA singura ofertă a venit din partea grupului SOCAR din Azerbaidjan.
Grupul rus ar fi urmat să fie singurul ofertant pentru DEPA, dar Gazprom nu a depus o ofertă fermă din cauza unui dezacord legat de preţul la care ar fi urmat să fie livrate gaze populaţiei, potrivit unor surse citate de publicaţia elenă Capital şi preluate de Mediafax.
Grecia plăteşte în prezent, pentru gazele importate din Rusia, cu aproximativ 30% peste preţul mediu la nivelul Uniunii Europene, iar Guvernul de la Atena spera să obţină un preţ mai mic.
Singura companie care a concurat Gazprom pentru preluarea DEPA este M&M Gas, joint venture între companiile elene Motor Oil şi Mytilineos, dar, potrivit unor surse, nici M&M nu a depus o ofertă până la termenul limită.
Gazprom a făcut o ofertă preliminară de 900 de milioane de euro pentru DEPA, iar M&M de 550 de milioane de euro.
Incapacitatea de a atrage o ofertă pentru DEPA este stânjenitoare pentru Guvernul elen, care a prelungit termenul limită de depunere pentru Gazprom.
În cazul DESFA, o altă companie din Rusia, Sintez, şi-ar fi retras interesul, potrivit unor informaţii, astfel că singurul ofertant a rămas SOCAR.
Cele două companii din sectorul gazelor erau considerate „bijuteriile coroanei” pentru programul ambiţios de privatizări al Greciei.
De la primul program de salvare, din 2010, Grecia nu a reuşit să respecte ţintele de privatizări şi a modificat intenţia de a obţine 50 de miliarde de euro din vânzări de active până la sfârşitul deceniului.
În prezent, Guvernul vrea să obţină din privatizări 11,1 miliarde de euro până la sfârşitul lui 2016, 25 de miliarde de euro până în 2020 şi 50 de miliarde de euro într-o perioadă nespecificată.
În ceea ce privește rezultatele Gazprom, profitul net al grupului a scăzut anul trecut pentru prima dată în mai mult de un deceniu, cu 9,5%, ca urmare a declinului cererii din Europa și a creșterii cheltuielilor operaționale. Grupul Gazprom a raportat ultima dată o scădere a profitului net în anul 2001. Profitul net a coborât la 1.180 miliarde de ruble (38 miliarde de dolari), de la 1.300 miliarde de ruble în 2011. În schimb, veniturile au crescut cu 2,7%, la 4.760 miliarde de ruble (153,4 miliarde de dolari), după ce declinul exporturilor a fost compensat prin prețurile mai mari.
