Ministerul Apelor și Pădurilor vrea să-și întărească structura de control a trasabilității lemnului, avansând un proiect de act normativ ce prevede mai mult decât dublarea numărului actual al personalului din Gărzile forestiere. Reformele sunt mai profunde, cu schimbarea organigramei ministerului, cu înființarea de noi posturi, inclusiv de demnitar. Explicația oficială este că există o suprafață mare de pădure neadminstrată, aparținând persoanelor fizice. Pe de altă parte, ministerul transmite mesaje că tăierile ilegale de pădure au scăzut semnificativ, iar Gărzile forestiere se ocupă de control.
Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP) a elaborat proiectul de ordonanță de urgență prin care se modifică și completează OUG nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere, cu modificările și completările ulterioare. Prin acest proiect, se prevede înființarea, la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, de Gărzi forestiere. La nivelul MAP, se înfiinţează Departamentul păduri, prin reorganizarea actualei structuri de specialitate silvică din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Conducerea Departamentului va fi asigurată de către un inspector general cu rang de subsecretar de stat, numit și revocat din funcție prin decizie a primului-ministru, la propunerea conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Numărul maxim de posturi pentru Gărzi este de 1.007.
La ora actuală, Gărzile forestiere sunt organizate în 9 structuri teritoriale, fiecare răspunzând de mai multe județe, ce funcționează ca instituții în subordinea ministerului. Prin OUG nr. 32/2015, numărul maxim de posturi era de 617, din care 545 numai pentru personalul silvic cu atribuții de control și implementare. Potrivit Notei de fundamentare, în prezent sunt ocupate 457 posturi.
Prin noul act normativ, numărul de personal crește cu peste 63%, sau cu 120% dacă luăm în calcul posturile efectiv ocupate, se creează posturi de șefi în fiecare județ, iar structura ce se ocupă de sectorul silvic din minister va dispărea și va apărea alta, pentru care trebuie desemnată altă conducere.
Motive
Explicația acestui act normativ pleacă de la faptul că, în ultimii ani, Gărzile forestiere au identificat 385.916 ha pentru care paza nu este asigurată. „Prin Gărzile forestiere au fost predate în pază ocoalelor silvice suprafața 113.890 ha de pădure. (…) La ora actuală există o suprafață de circa 272.026 ha pădure pentru care nu este asigurată paza fiind la îndemâna hoților de lemne”, se arată în Nota de fundamentare. Documentul amintește faptul că au fost create mecanismele de sprijinire a proprietarilor cu suprafețe de până în 30 de ha să-și asigure paza pădurilor, plata pazei pădurii fiind asigurată de la bugetul de stat. Pe de altă parte, tot prin lege ocoalele silvice de stat sau private sunt obligate să ia în administrare pădurile mai mici de 30 ha, ca măsură împotriva tăierilor ilegale.
„Pentru a schimba această stare de fapt se impune o gestionare mai bună a activității Gărzilor forestiere precum și crearea acelui pilon central în cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură care să coordoneze activitatea gărzilor forestiere. Gărzile forestiere au un rol important în ceea ce privește implementarea dar și sprijinul acordat proprietarilor de pădure. Dificultăţile ce decurg din acest fapt în ce priveşte monitorizarea, controlul aplicării regimului silvic, sprijinul acordat proprietarilor în vederea asigurării pazei sau a atragerii de fonduri europene în aceste proprietăţi impune o reanalizare a modului în care autoritatea publică centrală reușește prin intermediul gărzilor forestiere să fie prezentă în teritoriu”, precizează Nota.
„Având în vedere cele menționate trebuie luate de urgenţă măsuri pentru întărirea capacităţii de reacție, control al regimului silvic şi cinegetic, preluare în pază și asigurarea sprijinului necesar proprietarilor de pădure în vederea asigurării pazei celor cca. 400.000 ha pădure care în prezent nu sunt păzite”, completeză Nota de fundamentare.
