Oficiali din grupul celor şapte state puternic industralizate (G7) au convenit că vor revizui preţul la care sunt plafonate exporturile de petrol ale Rusiei în luna martie, mai târziu decât era programat iniţial, în ideea de a avea mai mult timp pentru a evalua piaţa după ce mai multe plafoane vor fi impuse pentru produsele petroliere rafinate ruseşti, a anunţat Trezoreria americană, informează Reuters, preluat de Agerpres. Pe de altă parte, tot din luna martie, Pakistanul va începe să importe petrol şi gaz din Rusia. În plus, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează pentru 2023 o cerere mondială de petrol record.
Economiile din G7, Uniunea Europeană şi Australia au convenit la data de 5 decembrie 2022 să interzică companiilor occidentale să furnizeze servicii de asigurări, finanţare şi brokeraj pentru navele care transportă ţiţei rusesc la un preţ mai mare de 60 de dolari per baril, în cadrul sancţiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Coaliţia intenţionează ca, începând cu data de 5 februarie 2023, să impună alte două plafoane vizând produsele petroliere ruseşti, unul pentru produse care se vând la un preţ mai mare decât ţiţeiul, cum este de exemplu motorina, şi unul pentru produse care se vând la un preţ mai mic decât ţiţeiul, cum este păcura.
„Adjuncţii au convenit că această abordare va calibra mai bine politica privind plafonul de preţ pentru produsele rafinate, având în vedere intervalul mare de preţuri de pe piaţă la care aceste produse se tranzacţionează”, a precizat Trezoreria americană într-un comunicat de presă publicat după ce adjunctul secretarului Trezoreriei americane, Wally Adeyemo, a avut o întâlnire virtuală cu oficialii din cadrul coaliţiei.
Iniţial, statele din G7 intenţionau să revizuiască plafonul de preţ pentru petrolul rusesc undeva în luna februarie, la două luni după implementare.
Oficialii Trezoreriei americane au spus că plafonul de preţ are două obiective: diminuarea veniturilor Rusiei prin forţarea unor reduceri semnificative pentru petrolul rusesc cumpărat de consumatori mari precum China şi India, precum şi asigurarea unei bune aprovizionări a pieţelor petroliere mondiale.
„Atât timp cât plafonul de preţ continuă să îndeplinească obiectivele coaliţiei, adjuncţii au convenit să deruleze o revizuire a nivelului plafonului de preţ în luna martie”, se arată în comunicatul Trezoreriei americane.
Prelungirea până în luna martie permite coaliţiei să evalueze evoluţiile pe pieţele mondiale după implementarea plafoanelor privind produsele rafinate şi de asemenea să fie informată cu privire la analiza tehnică efectuată de UE cu privire la plafonul preţului ţiţeiului.
Rusia se îndreaptă spre Asia
Pakistanul va începe în martie să importe petrol şi gaz din Rusia, în condiţii care vor garanta un „beneficiu economic reciproc” pentru cele două ţări, au anunţat acestea într-un comunicat comun, potrivit AFP.
De la lansarea ofensivei sale militare împotriva Ucrainei, Moscova este vizată de sancţiuni economice occidentale şi şi-a redus livrările de hidrocarburi spre Europa, îndreptându-se în schimb spre Asia.
„Cele două părţi au convenit că, odată ce va fi găsit un consens asupra specificaţiilor tehnice, schimburile de petrol şi gaz vor fi structurate astfel încât cele două ţări să aibă un beneficiu economic reciproc”, se precizează în comunicat.
„Procesul se va încheia în martie”, au adăugat cele două ţări, la finalul unei reuniuni anuale de cooperare comercială şi economică, la Islamabad.
Guvernul pakistanez a anunţat la începutul lunii decembrie că Rusia şi-a dat acordul pentru exportul către Pakistan de petrol la un preţ redus.
Ţiţeiul rus este supus din decembrie unui embargou maritim european şi unei plafonări a preţului decisă de UE, G7 şi Australia, două măsuri destinate a priva Moscova de venituri importante. Ca reacţie, Rusia a anunţat că va interzice începând cu 1 ianuarie vânzarea petrolului său către ţările care folosesc plafonarea.
Pakistanul se confruntă de mult timp cu o penurie de energie. Însă eşecurile sale structurale au fost agravate de creşterea mondială a preţului la energie legată de războiul din Ucraina. Ca urmare, factura sa la energie a crescut, ceea ce i-a afectat rezervele valutare, ajunse la un nivel foarte jos, astfel că în prezent nu poate importa numeroase produse cruciale pentru economia sa. Dificultăţile de aprovizionare cu energie au dus la întreruperi recurente de curent, ceea ce a afectat gospodăriile şi industria, de exemplu sectorul textil, care reprezintă circa 60% din exporturile Pakistanului.
Lumea va avea nevoie de peste 100 milioane de barili pe zi
Cererea mondială de petrol va înregistra în 2023 un nou record, de 101,7 milioane de barili pe zi, impulsionată de recuperarea economică din China şi de transportul aerian comercial, se arată în raportul lunar al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), citată de agenţia EFE.
IEA preconizează o creştere a cererii în acest an cu 1,9 milioane barili pe zi, combustibilul pentru aviaţie fiind primul motor de creştere (840.000 barili/zi), în timp ce se estimează o cifră asemănătoare în ceea ce priveşte China, ca urmare a ridicării restricţiilor legate de Covid.
China şi Rusia vor fi cei doi mari protagonişti ai pieţei petrolului în acest an, conform agenţiei, ce reuneşte o mare parte dintre ţările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Gigantul asiatic va ocupa această poziţie deoarece va „acapara” aproape jumătate din creşterea cererii, deşi amploarea recuperării economice şi a redeschiderii după Covid continuă să fie incerte.
În ceea ce priveşte Rusia, această poziţie este dată de faptul că este pe cale să vadă efectul pe termen mai lung al sancţiunilor internaţionale aplicate pentru petrolul său, în contextul unei cereri globale mai mari.
Preţurile, care au avut „o volatilitate extraordinară” în 2022, culminând cu o scădere până la cele mai joase niveluri din ultimul an, au început să „se recupereze uşor” la începutul lunii ianuarie 2023.
Deşi cererea mai mare poate ridica preţurile în 2023, incertitudinile legate de o încetinire a economiei pe plan internaţional şi continuarea războiului din Ucraina, creşterea capacităţii de rafinare la nivel mondial şi a rezervelor ar putea modera această creştere a preţurilor.
În ceea ce priveşte oferta, SUA vor fi principala sursă a creşterii producţiei petroliere mondiale, împreună cu Brazilia, Canada şi Guyana, niciunul dintre aceste state nefiind membru al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).
Autorii raportului estimează că OPEC şi aliaţii săi (OPEC+) îşi vor reduce producţia anul acesta cu 870.000 barili pe zi, în timp ce ţările din afara cartelului o vor majora cu 1,9 milioane barili pe zi.
Declinul producţiei OPEC+ va fi influenţat de impactul sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei, un aliat al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, în special de embargoul Uniunii Europene privind petrolul rusesc transportat pe mare şi de plafonul de 60 de dolari/baril impus de G7.
IEA reaminteşte că vicepremierul rus, Alexander Novak, a semnalat că ţara sa va trebui să reducă producţia cu 500.000-700.000 b/d, dar estimează că Rusia va trebui să taie un volum chiar mai mare din cauza embargoului european.
Concret, raportul estimează că, până la finele primului trimestru, Rusia se va vedea obligată să-şi diminueze producţia cu 1,6 milioane barili/zi comparativ cu nivelurile anterioare invaziei din Ucraina, în februarie 2022.
Aceasta va lăsa producţia medie a Rusiei la 9,7 milioane barili/zi în 2023, cu o scădere de 1,3 milioane barili/zi anual, respectiv o reducere de 11,8%. Agenţia estimează că în decembrie Rusia a câştigat cu 3 miliarde de dolari mai puţin din vânzarea de petrol şi că a trebuit să recurgă la „discounturi record” pentru a vinde producţia. În volum, exporturile ruseşti de petrol au scăzut în decembrie cu 200.000 barili/pe, până la 7,8 milioane barili/zi, ca rezultat al sancţiunilor internaţionale.
De aceea, autorii raportului estimează că piaţa globală, cu abundenta ofertă din primele luni din 2023, ar putea suferi tensiuni din cauza impactului sancţiunilor asupra exporturilor ruseşti şi semnalează că riscul este mai ridicat în cazul produselor rafinate, în special al motorinei.
Totodată, ei subliniază că atât campaniile de economisire a energiei, măsurile de eficienţă, cât şi folosirea rezervelor strategice de petrol au permis ţărilor să facă faţă crizei energetice generate de invazia din Ucraina, dar avertizează că aceste măsuri „vor fi mai cruciale ca oricând” pe parcursul acestui an.
