Ion LUNGU
foto: Ion Curelariu
Numărul facturilor neplătite s-a dublat în ultimul an, după ce Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă potrivit căreia niciun consumator de energie nu poate fi deconectat de la reţea în timpul stării de alertă, a afirmat Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), într-o conferinţă de presă. Valoarea facturilor neplătite de clienți, conform calculelor estimative ale Focus Energetic, este de sute de milioane de lei. Astfel, ajutorul acordat de stat companiilor afectate de criza economică provocată de pandemia de COVID-19 a fost, de fapt, acordat de către furnizorii de energie electrică și gaze naturale. Unii dintre aceștia se află în situația de a nu mai putea susține financiar plata facturilor pentru consumatori.
„Este, practic, o invitaţie pentru oameni să nu plătească. Ne aşteptăm să se rezolve oarecum. Se poate face o eşalonare, dar nu aceasta este cea mai bună soluţie, pentru că aceia care au abuzat de această prevedere sunt oameni care, în continuare, sunt dornici să nu plătească”, a spus el.
În prezent, numărul locurilor de consum aflate în situaţia de a fi deconectate pentru neplată a depăşit 173.000, dublu faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă, când în această situaţie erau 86.400 de locuri de consum.
„Am avut săptămâna trecută o întâlnire la Ministerul Energiei pentru a rezolva această problemă, cu domnul secretar de stat George Niculescu. Acesta ne-a promis că se va discuta. Soluţii ar fi aplicarea măsurii doar pentru cei care realmente au nevoie, să se creeze un fond care să sprijine o reeşalonare pe termen foarte scurt, 3-6 luni”, a mai arătat reprezentantul AFEER.
În alte ţări care au avut măsuri similare au fost create fonduri speciale, cu bani europeni destinaţi măsurilor anti-Covid.
„Furnizorii de energie nu au atribuţii de protecţie socială”, a declarat, la rândul său, Dana Cănea, membru în Comitetul Director al AFEER.
OUG 70 din 14 mai 2020 arată, la articolul 72, că, „Pe perioada stării de alertă, operatorii de transport şi distribuţie energie electrică şi gaze naturale asigură continuitatea furnizării serviciilor, iar, în situaţia în care este incident un motiv de debranşare/deconectare, amână efectuarea acestei operaţiuni până la încetarea stării de alertă. (2) Pe perioada stării de alertă, operatorii de apă, canal și salubritate asigură continuitatea furnizarea serviciilor de utilități respective, iar în situația în care este incident un motiv de debranșare/deconectare, amână efectuarea acestei operațiuni până la încetarea stării de alertă”.
Aceste prevederi au creat numeroase probleme furnizorilor, care, la rândul lor, deși nu au încasat contravaloarea facturilor emise consumatorilor, au trebuit să plătească energia achiziționată pentru clienți, precum și tarifele de transport și distribuție și taxele către stat. La nivelul întregii țări, facturile neplătite de către consumatori sunt de ordinul sutelor de milioane de lei. Un singur furnizor are de încasat peste 40 milioane de lei.
Consumatorii de energie îşi pot schimba oricând contractele sau furnizorii
Consumatorii de energie îşi pot schimba oricând contractele sau furnizorii, iar creşterea de preţuri de acum este legată de conjunctura internaţională a pieţei, fără legătură cu liberalizarea, a mai spus Ion Lungu.
„1 iulie este un moment important, pentru că se termină o abordare în care furnizorii din propria iniţiativă şi la sugestia autorităţilor au decis să ofere discount consumatorilor care nu optaseră pentru schimbarea furnizorului sau tipului de contract. Însă 1 iulie nu este sfârşitul lunii. Oamenii îşi pot schimba oricând contractele la energie şi furnizorii şi cel mai important este să ştie că nu rămâne nimeni fără energie, va fi continuitate în alimentare”, a spus Lungu.
Reprezentanţii AFEER au mai arătat că preţurile din piaţa de energie din România sunt în creştere, în linie cu ce se întâmplă cu toate mărfurile de care depinde preţul energiei şi în linie cu pieţele de electricitate din toată Europa.
Astfel, pe Piaţa pentru Ziua Următoare, preţul în iunie 2021 a fost 289 lei pe MWh, mai mare cu 141% faţă de de iunie 2020 (120 lei pe MWh).
Cotaţiile la energie electrică din contractele pentru întregul an următor sunt, în iunie 2021, de 360 de lei (73 de euro) pe MWh, în creştere cu 40% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, când era 253 lei pe MWh (52 euro).
Spre comparaţie, în Germania, preţul mediu era în iunie 2021 de 71 de euro pe MWh, în creştere cu 78% faţă de iunie 2020, când era 40 de euro pe MWh.
„Preţul energiei este mare acum în primul rând din cauza preţurilor certificatelor de emisii, care au ajuns la 55 de euro, faţă de 25 de euro anul trecut. De ce contează? Pentru că, dacă astăzi preţul certificatului este 55 de euro, preţul energiei pleacă de la acest nivel, nu mai pleacă de la zero, iar tranzacţiile se fac la preţul marginal. Adică şi Hidroelectrica va vinde energie tot la preţul acesta, nu la altul mai mic, pentru că acesta este preţul pieţei”, a explicat Lungu.
Pe piaţa din România, oferta cea mai ieftină pentru consumatorii casnici este de 246 lei/MWh în iunie 2021, în scădere cu 1% faţă de oferta care era cea mai ieftină în aceeaşi lună a anului trecut, respectiv 250 lei/MWh, potrivit datelor din comparatorul de preţuri de pe site-ul ANRE.
Cea mai scumpă ofertă este de 370 lei/MWh în iunie 2021, faţă de 370 lei/MWh în aceeaşi lună a anului trecut.
„Unii au spus că vinovaţi pentru creşterea preţurilor sunt furnizorii, eu vreau să discutăm şi suntem foarte deschişi să arătăm că de fapt e o conjunctură de piaţă care se manifestă în toată Europa, cel puţin în zona noastră. De fapt liberalizarea de la 1 ianuarie 2021 este o reliberalizare, însă acum doi ani lucrurile s-au întâmplat bine, pentru că exista o tendinţă de scădere a preţurilor. Acum fiind tendinţă de creştere şi pe fondul celebrei ordonanţe 114, nu au fost aşa simple. În plus, anul trecut au fost şi foarte multe evenimente, iar lumea nu prea a fost interesată de liberalizare. De la 1 ianuarie lucrurile s-au inflamat puţin şi oarecum subiectiv”, a arătat Lungu.
Potrivit acestuia, consumatorii care nu schimbă contractul vor fi trecuţi în serviciul universal, la preţuri care vor fi anunţate la 1 iulie de către ANRE.
Pe de altă parte, 99% dintre consumatori sunt interesaţi de preţ, însă, dacă preţul e prea mic, înseamnă că există un risc mare, consumatorii trebuie să fie foarte atenţi la clauzele contractului, a recomandat reprezentantul AFEER.
Peste jumătate dintre clienţii casnici de energie electrică se află în piaţa concurenţială la finalul lunii iunie, iar pentru ceilalţi preţurile energiei active vor creşte cu 3-13% de la 1 iulie, a afirmat, recent, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), într-o conferinţă de specialitate.
De la 1 ianuarie 2021, au fost eliminate preţurile reglementate. La acel moment, dintre cei 8,9 milioane de consumatori, circa 3 milioane erau deja cu contracte noi semnate, deci o treime dintre consumatori.
„În primele cinci luni ale acestui an, alţi 1,3 milioane consumatori au semnat un contract concurenţial, am ajuns la o pondere de 48%. Având în vedere că suntem la finalul lunii iunie şi avem o medie de 200-250.000 de noi contracte, deja putem spune că la finalul lunii iunie avem peste jumătate din consumatorii casnici din România cu un contract concurenţial semnat”, a arătat Nagy-Bege.
Regula a fost ca acelora care nu au semnat un contract concurenţial să li se aplice un preţ de serviciu universal, valabil până la finalul lunii iunie.
„Furnizorii aveau obligaţia ca în mai şi iunie să trimită noi informări şi să comunice preţul de la 1 iulie, pentru cei care până la acea dată nu trec în piaţa concurenţială. Preţurile sunt în creştere, atât pe pieţele angro, cât şi pe cele cu amănuntul. Pentru cei patru mari furnizori de ultimă instanţă, de la 1 iulie, va fi o creştere între 3 şi 13%, vorbim strict de preţul energiei”, a precizat oficialul ANRE.
