Azerbaidjanul a semnat cu nouă firme europene contracte de furnizare a gazelor naturale, oferind o sursă alternativă de furnizare a combustibilului în 2019, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Firmele care vor cumpăra gaze naturale din zăcământul Shah Deniz II sunt Shell (Marea Britanie), Bulgargas (Bulgaria), Gas Natural Fenosa (Spania), DEPA (Grecia), E.ON (Germania), GDF Suez (Franţa), Hera Trading (Italia), AXPO (Elveţia) şi Enel (Italia).
Reamintim, la finele lunii iunie, consorţiul care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz II din Azerbaidjdan a anunţat că a selectat proiectul TAP pentru a transporta gazele spre Europa, în detrimentul proiectului Nabucco, unde, printre acţionari, se numără şi Transgaz.
Trans Adriatic Pipeline (TAP) ar urma să transporte anual până în Europa zece miliarde de metri cubi de gaze naturale produse în Azerbaidjan de consorţiul Shah Deniz, printr-o conductă cu o lungime de 870 de kilometri, care ar urma să ajungă până în Italia, via Grecia, Albania şi Marea Adriatică.
“Este un contract important, care va asigura furnizarea de gaze naturale spre Europa dintr-o nouă regiune, în condiţii care reflectă piaţa energetică europeană”, a declarat şeful E.ON Global Commodities, Christopher Delbruck.
Cumpărătorii europeni nu au reuşit să găsească alternative la gazul importat de la grupul rus Gazprom, ale cărui contracte pe termen lung sunt legate de preţul petrolului, fiind în general mai mari decât cele de pe piaţa spot.
Vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, anunţa, în iulie, că se va modifica contractul cu grupul german de utilităţi RWE, în urma soluţionării disputei legate de preţul inclus în contractele de livrare pe termen lung a gazelor naturale.
Ajustarea preţurilor în urma deciziei unui tribunal de arbitraj din Viena va duce la încheierea perioadei îndelungate în care preţurile percepute de Gazprom erau mai mari decât preţurile de pe piaţa spot. Acest tip de contracte este vital pentru companiile de utilităţi, care cumpără gaz de la Gazprom, potrivit unor acorduri pe termen lung legate de preţul petrolului, şi trebuie să le revândă consumatorilor la preţuri legate de evoluţiile de pe piaţa spot.
Conform deciziei tribunalului de arbitraj din Viena, Gazprom va trebui să facă plăţi retroactive către RWE, calculate din mai 2010 până la data modificării contractului. Anterior, RWE anunţase că ar putea primi înapoi de la Gazprom aproximativ un miliard de euro de euro (1,3 miliarde de dolari).
Anul trecut, o serie de companii energetice din Europa, printre care Edison (Italia), E.ON(Germania) şi PGNiG (Polonia), au adresat Tribunalului de Arbitraj de la Stockholm o plângere faţă de preţurile percepute de Gazprom, care sunt mai mari decât cele de pe piaţa spot. Între timp, Gazprom a acceptat să returneze grupului E.ON o sumă de circa un miliard de euro, ca urmare a modificării contractelor pe termen lung.
