Acasă MediuDezvoltare Durabila Două procese în fața CJUE din cauza mediului

Două procese în fața CJUE din cauza mediului

de L M

Capitolul Mediu a început să producă procese în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pe bandă rulantă. Dacă la jumătatea lunii noiembrie a fost deschis procesul în fața Curții din cauza poluării cu pulberi în suspensie, astăzi au fost inițiate alte două procese. De data aceasta pentru că România nu a adoptat un program de control al poluării atmosferice, dar și din cauza unor instalații care au funcționat fără autorizație de mediu. Deși nu sunt nominalizate, cel mai probabil este vorba de 3 instalații de la termocentralele pe cărbune de la Mintia și Govora. În rest, România s-a ales cu încă 6 proceduri de infringement, pe lângă cele 80 pe care le avea la sfârșitul lunii octombrie.

Comisia a decis astăzi să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.

În primul caz, România nu a asigurat funcționarea a trei instalații industriale cu deținerea unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea. În al doilea caz, România nu și-a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva PNE”).

„Pactul verde european, care orientează UE către eliminarea poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează sănătatea umană. Punerea în aplicare pe deplin a legislației UE este esențială pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediul natural, precizează comunicatul.

Directiva privind emisiile industriale stabilește norme menite să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă și sol și să prevină generarea de deșeuri. În temeiul directivei, instalațiile industriale trebuie să dețină autorizații pentru a putea funcționa. În absența unei autorizații, nu poate fi verificată respectarea valorilor-limită de emisie, iar riscurile pentru mediu și sănătatea umană nu pot fi evitate în mod eficace. Trei instalații industriale din România nu dețin încă o autorizație care să garanteze că emisiile lor în aer nu depășesc valorile-limită de emisie stabilite de legislația UE.

Pe de altă parte, în temeiul Directivei PNE, statele membre au obligația să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice. Programele respective ar trebui să cuprindă măsuri pentru atingerea unor niveluri de calitate a aerului care nu generează efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Directiva prevede angajamente de reducere a emisiilor statelor membre în ceea ce privește cinci poluanți atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie – PM2,5). Statele membre trebuie să transmită anual rapoarte privind acești poluanți. România ar fi trebuit să transmită Comisiei primul său program național de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost încă adoptat.

În primul caz, înainte de a trimite România în fața Curții pentru nerespectarea Directivei privind emisiile industriale, Comisia a adresat țării o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018, o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019 și un aviz motivat în iulie 2020.

În al doilea caz, înainte de a trimite România în fața Curții de Justiție pentru nerespectarea Directivei PNE, Comisia a adresat țării o scrisoare de punere în întârziere în februarie 2020 și un aviz motivat în octombrie 2020.

În aceste condiții, Comisia trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Aviz motivat la eficiența energetică

România a avansat în procedura de infringement privind netranspunerea Directivei de modificare privind eficiența energetică [Directiva (UE) 2018/2002] în ordinea lor juridică națională.

Prezenta directivă urmărește să stabilească un cadru comun de măsuri de promovare a eficienței energetice și stabilește un obiectiv obligatoriu de eficiență energetică pentru UE pentru 2030 de cel puțin 32,5 %. Statele membre au avut obligația ca, până cel târziu la 25 octombrie 2020, să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma directivei. România nu a informat Comisia cu privire la dispozițiile adoptate pentru a transpune directiva. Prin urmare, în noiembrie 2020, a fost trimisă scrisoare de punere în întârziere, iar acum a fost trimis aviz motivat, având în vedere că, până în prezent, Comisiei nu i-au fost comunicate măsuri de transpunere. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Fără plan pentru amenajarea spațiului maritim

Comisia a deschis procedură de infringement împotriva României, alături de alte 4 state (Grecia, Croația, Italia și Cipru), pentru că nu și-au stabilit planurile de amenajare a spațiului maritim, așa cum cere aplicarea corectă a Directivei 2014/89/UE.

Directiva stabilește o abordare comună pentru ca țările UE să își amenajeze zonele maritime. Amenajarea spațiului maritim urmărește să organizeze activități umane în zonele marine pentru a îndeplini diverse obiective ecologice, economice și sociale. Printre acestea se numără dezvoltarea unei economii albastre sustenabile, utilizarea sustenabilă a resurselor marine și conservarea unor ecosisteme marine sănătoase și a biodiversității. Punerea corectă în aplicare a directivei este esențială pentru atingerea acestor obiective ca parte a Pactului verde european.

Directiva impune statelor membre costiere ale UE să elaboreze planuri de amenajare a spațiului maritim până la 31 martie 2021 și să prezinte Comisiei și celorlalte state membre în cauză copii ale planurilor în termen de trei luni de la publicarea acestora. Grecia, Croația, Italia, Cipru și România nu și-au stabilit planurile de amenajare a spațiului maritim, iar Comisia nu a primit nicio indicație cu privire la un calendar și un proces realist care să conducă la adoptarea planurilor de amenajare a spațiului maritim înainte de sfârșitul anului 2021.

Prin urmare, Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere, acordându-le două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Piața unică a profesiilor reglementate

Împotriva a 18 state, inclusiv România, a fost deschisă o procedură de infringement pentru că nu au pus în aplicare în mod corespunzător normele UE privind un test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii, potrivit Directivei UE 2018/958.

Directiva prevede un set de criterii pentru a evita existența unor norme naționale inutil de împovărătoare, care pot îngreuna accesul sau exercitarea unei game largi de profesii de către candidații calificați. Nepunerea în aplicare corespunzătoare a normelor UE privind testele de proporționalitate ar putea, în cele din urmă, să dezavantajeze consumatorii prin existența unor prețuri excesive, să submineze dezvoltarea de servicii inovatoare sau chiar să conducă la un acces insuficient la servicii importante. Toate statele membre vizate au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să le trimită un aviz motivat. Un comunicat de presă dedicat este disponibil aici.

Probleme la calificările profesionale

Împotriva României a fost deschisă o procedură de infringement pentru neîndeplinirea obligațiilor privind calificările profesionale.

Directiva UE privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CE) a instituit un sistem modern de recunoaștere în întreaga UE. Aceste norme îi ajută pe profesioniștii care doresc să se stabilească sau să își ofere serviciile în alte state membre la recunoașterea calificărilor lor, garantând, în același timp, un nivel ridicat de protecție pentru consumatori și pentru cetățeni. Asigurarea aplicării coerente a acestor norme în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor este o preocupare majoră a Comisiei.

„Comisia îndeamnă România să își respecte obligațiile care îi revin în temeiul Directivei 98/5/CE privind exercitarea profesiei de avocat, asigurând recunoașterea automată a titlurilor profesionale de avocat din UE. Aceste norme specifice facilitează exercitarea cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea”, precizează comunicatul.

România are la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat României.

Combaterea fraudei care afectează bugetul comunitar

Comisia a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 8 state, printre care și România, deoarece nu au transpus corect normele UE privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal [Directiva (UE) 2017/1371].

Aceste norme, care fac parte din strategia globală antifraudă a Comisiei, protejează bugetul UE prin armonizarea definițiilor, a sancțiunilor, a normelor privind competența și a termenelor de prescripție legate de fraudă și de alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Pentru a permite Parchetului European să efectueze investigații și urmăriri penale eficace este nevoie de o transpunere corespunzătoare a acestor norme de către statele membre.

Termenul limită pentru transpunerea directivei respective în legislația națională a fost 6 iulie 2019. În raportul său de transpunere a directivei din 6 septembrie 2021, Comisia a identificat o serie de probleme de conformitate. Acesta arată că este nevoie de îmbunătățiri, în special pentru a asigura transpunerea consecventă a definițiilor infracțiunilor și a răspunderii persoanelor juridice și a persoanelor fizice, precum și a sancțiunilor aplicabile acestora. Cele opt state membre notificate astăzi de Comisie au acum la dispoziție două luni pentru a clarifica măsurile pe care le-au luat pentru a asigura transpunerea corectă și completă a directivei.

Fără tratate bilaterale în interiorul Uniunii

Comisia a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Austriei, Suediei, Belgiei, Luxemburgului, Portugaliei, României și Italiei pentru că nu au eliminat cu eficacitate din ordinea lor juridică tratatele bilaterale de investiții intra-UE (TBI) la care sunt părți contractante, astfel încât acestea să nu mai producă efecte juridice, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Comisia și-a menținut vechea sa poziție potrivit căreia TBI-urile între statele membre ale UE constituie un sistem de tratate paralele care se suprapun și intră în conflict cu dreptul Uniunii, împiedicând astfel aplicarea deplină a acestuia.

În urma hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Achmea (C-284/16), toate statele membre s-au angajat în 2019 să pună capăt TBI-urilor lor intra-UE într-un mod coordonat, fie prin intermediul unor acorduri multilaterale, fie al unor rezilieri bilaterale rapide. Între timp, Belgia, Luxemburg, Portugalia, România și Italia au semnat acordul multilateral în mai 2020, dar nu și-au finalizat încă procesul de ratificare, necesar pentru a asigura securitatea juridică pentru investitori și întreprinderi.

Comisia îndeamnă statele membre susmenționate să ia de urgență toate măsurile necesare pentru a scoate TBI-urile intra-UE din ordinea lor juridică, având în vedere incompatibilitatea acestora cu dreptul Uniunii. În absența unui răspuns satisfăcător din partea acestora în termen de două luni, Comisia poate decide să trimită avize motivate.

Comisia a trimis astăzi un aviz motivat complementar Suediei pentru că nu s-a asigurat cu eficacitate că Tratatul său bilateral de investiții (TBI) încheiat cu România încetează să mai producă efecte juridice. Deși Suedia a eliminat TBI din ordinea sa juridică în mod formal și fără echivoc prin intermediul unui acord reciproc cu România, aceasta nu a reușit să asigure nivelul necesar de securitate juridică pentru investitori și întreprinderi, deoarece nu a eliminat în practică toate efectele juridice pe care le-a produs TBI de la apariția pentru prima dată a incompatibilității sale cu dreptul Uniunii. Acest lucru a permis tribunalelor arbitrale să își exprime propria opinie cu privire la validitatea TBI, confirmând până în prezent aplicabilitatea acestuia și acceptând competența în temeiul dispozițiilor sale. Comisia îndeamnă Suedia să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că TBI cu România încetează să producă efecte juridice, având în vedere incompatibilitatea TBI cu dreptul Uniunii. În absența unui răspuns satisfăcător din partea Suediei în următoarele două luni, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Aceste acord bilateral dintre Suedia și România a dus la procesul deschis de frații Micula la curtea de arbitraj de la Washington, pierdut de statul român.

România nu respectă drepturile de autor

Comisia a decis să trimită României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere pe motiv că normele sale naționale privind gestiunea drepturilor de autor asupra operelor muzicale contravin normelor UE referitoare la drepturile de autor [Directiva 2001/29/CE] privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională și Directiva (UE) 2019/790 privind dreptul de autor pe piața unică digitală].

Comisia a inițiat prima dată procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere autorităților române la 8 decembrie 2017, când Comisia a contestat utilizarea gestiunii colective obligatorii pentru comunicarea publică a operelor muzicale. România și-a modificat legislația în ianuarie 2019 pentru a prevedea acordarea de licențe colective cu efect extins. Comisia consideră că această modificare nu abordează pe deplin încălcarea dreptului UE identificată inițial. În plus, noile norme nu respectă articolul 12 din Directiva (UE) 2019/790, care armonizează condițiile în care statele membre pot prevedea mecanisme de acordare a licențelor colective cu efect extins.

Autoritățile române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor formulate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

din aceeasi categorie