Discriminare la noua salarizare: parlamentarii nu recunosc ANRE ca fiind autoritate de reglementare

Nici nu a ajuns bine la Senat, prima cameră sesizată, că noua lege a salarizării unitare introduce, din start, discriminări între autorităţile de reglementare din ţară. La ANRE se va aplica noua grilă, ceea ce va determina scăderea drastică a veniturilor angajaţilor şi, în consecinţă, „un exod” al specialiştilor de aici către locuri de muncă mult mai bine plătite. Ar fi al treilea val de plecări din ANRE. Mai mult, dacă Parlamentul perseverează în această intenţie de a diminua veniturile angajaţilor ANRE, „ne paşte” un nou proces la Curtea Europeană de Justiţie!

În România sunt patru autorităţi care reglementează şi supraveghează diferite pieţe: Banca Naţională a României – BNR (care reglementează piaţa finaciară, monetară şi valutară a ţării), Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF (care reglementează piaţa financiară non-bancară, de capital, a asigurărilor, a pensiilor private), Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii – ANCOM (care reglementează piaţa comunicaţiilor) şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE (care reglementează piaţa energiei electrice, termice şi a gazelor naturale). Toate aceste autorităţi se află în coordonarea Parlamentului şi, în principiu, au aceleaşi atribuţii pentru pieţele pe care le reglementează şi supraveghează. Activităţile pe care le desfăşoară nu le diferenţiază în niciun fel!

Totuşi, două dintre aceste autorităţi sunt „mai cu moţ”: BNR şi ASF. Potrivit art. 2, pct 2) al proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice „dispoziţiile prezeneti legi nu se aplică Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară”. Astfel, legislaţia recunoaşte că o autoritate de reglementare trebuie să aibă alt statut decât orice altă instituţie. Dar, formularea din noul proiect de act normativ arată că legea nu se va aplica ANRE şi ANCOM! Practic, parlamentarii decid că numai două instituţii – BNR şi ASF – sunt reglementatori, iar ceilelalte două sunt nişte „struţo-cămile”: în cordonarea Parlamentului, dar cu acelaşi statut ca un angajat al primăriei de la „Cuca Măcăi”.

Ceea ce este departe de legislaţia în vigoare! Potrivit Legii 160/2012, „Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării ansamblului de reglementări obligatorii la nivel naţional necesar funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficiență, concurență, transparență și protecție a consumatorilor”! De remarcat, ANRE reglementează, monitorizează şi controlează o piaţă a energiei care cumulează o cifră de afaceri de circa 17 miliarde euro, adică peste 10% din PIB-ul României.

În plus, directivele europene stabilesc că „autoritatea de reglementare (n.r. – în energie) poate lua decizii autonome, independent de orice alt organism politic, are alocări bugetare anuale separate cu autonomie în execuţia bugetului alocat şi dispune de resursele umane şi financiare necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor sale”. Altminteri spus – are independenţă financiară. De altfel, încă de la înfiinţare, ANRE se finanţează exclusiv din fonduri proprii şi nu de la bugetul de stat.

Pe de altă parte, în anul 2009, când s-a mai hotărât o dată salarizarea personalului ANRE potrivit sistemului unitar de salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice, au apărut neînţelegeri grave cu Comisia Europeană (CE), Banca Mondială (BM) și Fondul Monetar Internațional (FMI). Mai mult, Comisia Europeană a declanşat acţiunile în constatarea (n.r. – procedura de infringement) neîndeplinirii obligaţiilor de transpunere a directivelor privind independenţa autorităţilor de reglementare. În urma acestor acţiuni ale CE, BM şi FMI, Parlamentul a adoptat şi legea 160/2012 ce reglementează activitatea ANRE şi a informat Bruxellesul asupra acestei decizii.

Astfel, a fost restabilit statutul de independenţă financiară şi operaţională a ANRE, în conformitate cu legislaţia UE şi cu angajamentele asumate de România faţă de forurile internaţionale, iar procedura de infringement declanşată a devenit caducă.

Practic, o eventuală modificare a funcţionării ANRE prin noua lege a salarizării nu respectă cerinţele privind independenţa din punct de vedere funcţional a Autorităţii de reglementare, conform directivelor UE, şi poate conduce la declanşarea unei noi proceduri de infrigement împotriva României!

În plus, deja angajaţii ANRE au început „să-şi caute de muncă” şi nu oriunde, ci la companiile din sector, pe care, până acum, le-au reglementat şi supravegheat. Practic, vom ajunge la un exod al specialiştilor din ANRE către companii, iar Autoritatea va ajunge „împânzită” de tot felul de neaveniţi şi nepricepuţi!

Nici n-ar fi prima dată! În perioada 2010 – 2012, când s-a aplicat grila de salarizare unică pentru bugetari şi în ANRE, din instituţie au plecat 105 specialişti! Evident, a fost afectată şi activitatea instituţiei în această perioadă: ANRE a emis aproximativ 2.300 de ordine și decizii necesare funcționării pieței de energie şi gaze naturale. Când salariile şi-au revenit, au revenit şi mulţi dintre specialişti. Urmarea: în perioada 2013-2015 (după intrarea în vigoare a prevederilor legale privind independența ANRE) numărul actelor emise a crescut de aproape 3 ori, până la aproximativ 6.200 ordine și decizii!

Ceea ce înseamnă că, dacă parlamentarii persistă în intenţia de a-i plăti pe specialiştii ANRE la fel ca pe un bugetar oarecare, o piaţă care, de bine, de rău, „se mişcă” bine, va ajunge „să se mişte” din rău în mai rău!