Investiţia de la Bumbeşti se află într-o fază extrem de avansată, dar acolo avem de protejat arinii, un copac extrem de răspândit în țară, precum și în Europa, un peşte care nu are niciun fel de importanţă economică, precum şi un rac, care nu a fost niciodată găsit, a declarat Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica, în cadrul audierilor în Comisia parlamentară de anchetă privind prețurile la energie electrică și gaze naturale. Președintele Comisiei, senatorul Daniel Zamfir, și-a manifestat îngrijorarea că nu există suficientă producție de energie electrică pentru a trece cu bine iarna, iar investiții care ar putea ajuta nu se finalizează. De fapt, „lupta” este între birocrații din structurile de mediu și investitori, în acest caz Hidroelectrica. Primii nu se grăbesc să dea rezoluții pe documentele cerute chiar de ei înșiși, astfel încât, între timp, legislația se modifică și cer alte acte. De cealaltă parte, investitorii se satură să tot refacă documente și studii ce durează ani de zile, mai ales atunci când este vorba de investiții mari, precum o autostradă sau o hidrocentrală. Prin această prelungire „artificală” a termenelor de finalizare a investițiilor, în cele din urmă, pierd românii!
„La Bumbeşti am reluat toate procedurile în conformitate cu legislaţia actuală. Ne aflăm într-o fază extrem de avansată. Am depus documentaţia de mai bine de două luni şi jumătate pentru a intra în ultimele etape de evaluarea pentru obţinerea acordului de mediu. Deocamdată, nu am primit niciun feedback de la autorităţi. În cazul de faţă avem o serie de sarcini date de autorităţile de mediu în ceea ce priveşte măsurile pe care trebuie să le implementăm pentru a fi în concordanţă cu ceea ce ne cer cei de la Ariile Protejate. Avem de protejat un arin care se găseşte în toată Europa. Avem de protejat acest peşte care, tot din informaţii publice, nu reprezintă şi nu are niciun fel de importanţă economică, şi avem de protejat un rac, care nu a fost văzut niciodată, dar despre care autoritățile de mediu spun că ar exista condiţii să trăiască acolo. În astfel de situaţii derizorii ne găsim noi cu măsurile pe care ar trebui să le implementăm. Mai mult decât atât, avem obligaţia ca, timp de zece ani, să căutăm acel rac. Încă nu l-a găsit nimeni… La Răstoliţa, din 2017 de când am obţinut Hotărârea de Guvern de expropriere pe acel obiectiv de investiţii, am făcut toate demersurile, doar că, similar cu situaţia de la Bumbeşti, autorităţile ne cer din proprie iniţiativă revizuirea acordului de mediu, deşi noi avem autorizaţia de construire (n.r. – care conține și acordul de mediu)”, a subliniat Badea, în cadrul Comisiei parlamentare.
Acesta a adăugat că nu este normal ca, odată ce s-au primit avize şi acorduri pentru orice obiectiv de investiţii mari, cu termen lung de punere în funcţiune, o companie să fie obligată să-și oprească lucrările „şi să întrebe autorităţile dacă mai sunt sau nu valabile”.
„Cazul de la Bumbeşti, cel mai dramatic dintre toate, pentru că, din păcate, avem şi o hotărâre judecătorească dată în anul 2017 prin care ni s-a anulat autorizaţia de construire, motivul fiind că, schimbându-se legislaţia, trebuie actualizat acordul de mediu. Nu sunt de acord cu acest principiu, pentru că, odată ce ai luat avize şi acorduri pentru orice obiectiv de investiţii mari, cu termen lung de punere în funcţiune, este normal ca, în baza acestora, să finalizezi investiţia şi să nu fi obligat pe parcursul lucrărilor să te opreşti şi să întrebi autorităţile dacă mai sunt sau nu valabile autorizaţiile sau dacă mai trebuie să facem ceva. În această situaţie ne aflăm cu multe dintre investiţii. Când s-a început investiţia la Bumbeşti au fost luate două autorizaţii de construire, de la Consiliul Judeţean Gorj şi Consiliul Judeţean Hunedoara. În interiorul perioadei de valabilitate a autorizaţiei de construire nu a fost finalizată investiţia şi, conform legislaţiei actuale, se emite un nou set de autorizaţii de construire pentru restul execuţiei, în baza avizelor şi acordurilor existente. În paralel, a fost declarat Parcul Naţional Valea Jiului, iar apoi au început procesele în instanţă cu diverse ONG-uri, care au atacat, practic, două elemente: avizul de gospodărire a apelor emis deja şi acordul de mediu”, a spus Bogdan Badea.
În replică, Octavian Pătraşcu, directorul Direcţiei Reglementări din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), a afirmat că, la momentul actual, pentru investiţia Hidroelectrica se află în analiză Studiul de evaluare a impactului, ce cuprinde atât Studiul de evaluare adecvată, cât şi Studiul asupra corpurilor de apă.
„Noi, ca instituţie, derulăm această procedură tocmai ca să rezolvăm situaţia. Când s-au anulat cele două autorizaţii de construire nu s-a anulat acordul de mediu, ci s-a pus problema că la vremea respectivă nu s-a făcut aşa-numitul Studiu de evaluare adecvată. Această procedură este la noi, la Agenţia Naţională. Suntem în faza în care, conform legislaţiei actuale, trebuie făcute nişte studii, cum ar fi Studiul de evaluare a impactului care cuprinde şi Studiul de evaluare adecvată şi Studiul asupra corpurilor de apă. Suntem în perioada de analiză. Acele condiţii sunt puse în formularul standard şi în cererea de declarare a Parcului Naţional Defileul Jiului şi în Planul de Management al parcului, care nu este încă finalizat. Acum, Administraţia parcurilor naţionale ţine de o structură din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor (n.r. – Romsilva). Suntem la finalul analizei şi în maximum două săptămâni vom avea un răspuns. Nu este un studiu simplu şi deciziile pe care noi le-am luat în această procedură sunt contestate în instanţă de către aceleaşi ONG-uri, care au contestat şi proiectul iniţial”, a explicat Pătraşcu.
Pe de altă parte, în viziunea şefului Hidroelectrica, proiectele hidroenergetice aflate în diverse stadii de execuţie reprezintă o poveste care datează de la începutul anilor ‘90.
„Sunt proiecte începute fie înainte de Revoluţie, fie imediat în perioada anilor ‘90, care au avut la bază toate avizele şi autorizaţiile cerute de legislaţia românească, la acel moment, şi care, din varii motive, în special din cauza unei lipse de finanţare în diverse perioade, nu au reuşit să fie puse în funcţiune. Ulterior începerii lucrărilor şi realizării unei părţi semnificative din respectivele obiective de investiţii, peste acestea, care au fost declarate prin acte normative ca fiind de interes naţional şi de interese public, au fost declarate diverse parcuri naţionale, tot prin hotărâri de Guvern sau situri Natura 2000. După aceste momente ne-am confruntat cu un val de procese din partea unor organizaţii nonguvernamentale în vederea anulării autorizaţiilor de construite pre-existente, stopării lucrărilor şi, în cel mai fericit caz, reluării procedurilor pe ceea ce înseamnă avizul de mediu, în conformitate cu legislaţia incidentă care s-a tot actualizat în ultima perioadă”, a menţionat Badea.
Atât ne-a dus capu’!
În acelaşi context, preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), Adi Croitoru, a punctat faptul că, în 2018, statul român s-a ocupat de modificarea legislaţiei în domeniul ariilor protejate, după ce, în anii anteriori, autorităţile declarau ca protejate zone pentru care existau acorduri de mediu valabile în dezvoltarea de investiţii.
„Atât ne-a dus capul şi vă spun cu toată seriozitatea: dacă, la Răstoliţa, statul român, în 1990, avea un acord de mediu pe un obiectiv strategic al acestei ţări, în 2007 vine şi face o arie protejată fix peste acest obiectiv. Ca să fie şi mai frumos, îl dă în administrare unui ONG. Mai departe, la Livezeni-Bumbeşti s-a întâmplat fix acelaşi lucru: statul are un obiectiv strategic, iar acelaşi stat vine şi, ce să vezi, face un parc şi pune restricţii. În sfârşit, în 2018, statul român s-a trezit şi a adus administrarea ariilor protejate la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Ne-am ocupat de modificarea legislaţiei. Doar atât ne dorim, să depună colegii noştri de la Hidroelectrica, la APM Mureş, o notificare pentru scoaterea din circuitul forestier, şi o notificare pentru revizuirea acordului de mediu”, a subliniat Croitoru.
De remarcat, revizuirea acordului de mediu implică alte studii și analize (pe lângă cele deja realizate), ce prelungește excesiv durata de finalizare a investiției.
Potrivit președintelui Directoratului, Hidroelectrica are în derulare, în diferite stadii, investiții ce însumează aproape 900 MW instalați în grupuri de producere a energiei electrice, dar care trenează din cauza birocrației de mediu.
În aceste condiții, președintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputatților, Sandor Bende, a propus ca autoritățile de mediu să realizeze studii pentru toate ariile protejate din țară, pentru ca, atunci când un investitor dorește să realizeze o investiție într-o astfel de zonă să știe ce are de făcut. Aceasta pentru că multe investiții (precum autostrăzi, șosele de mare viteză, alimentări cu apă ale unor localități etc.) ”se împiedică” în aceste documentații de mediu, care apar după ce încep proiectele și care, uneori, cresc enorm costurile de realizare și prelungesc foarte mult termenele de execuție.
