Comisia Europeană (CE) „a pus ochii” pe gunoiul din Europa! Așa că mai multe state membre au fost vizate de proceduri de infrigement din cauza neîndeplinirii responsabilităților ce le revin în domeniul deșeurilor. Pentru România au fost trimise avize motivate pentru că nu a transpus în legislația internă anumite directive europene.
Comisia îndeamnă Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Finlanda, Franța, Croația, Luxemburg, Letonia, Malta, România și Slovacia să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva 2018/850 privind depozitele de deșeuri, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar. Mai exact, directiva introduce restricții privind depozitarea tuturor deșeurilor care pot fi reciclate sau valorificate energetic începând cu 2030. Documentul urmărește să limiteze proporția deșeurilor municipale trimise la depozitele de deșeuri la 10 % până în 2035 și introduce norme privind calcularea modului în care sunt atinse obiectivele privind deșeurile municipale.
Totodată, directiva impune țărilor din UE să instituie un sistem eficace de control al calității și de trasabilitate a deșeurilor municipale depozitate. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 13 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri, precizează comunicatul.
Atenție la depozitarea deșeurilor
Tot la capitolul deșeuri, Comisia Europeană a trimis avize motivate către 17 state membre pentru că nu au transpus integral în legislațiile naționale noile norme ale UE privind gestionarea deșeurilor. Pe lângă România, sunt vizate și Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva (UE) 2018/851 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile.
Directiva stabilește cerințe minime de funcționare pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP) și consolidează normele privind prevenirea deșeurilor. Ea stabilește, de asemenea, noi obiective privind reciclarea deșeurilor municipale, specificând că, până în 2025, deșeurile municipale vor trebui reciclate la un nivel minim de 55 % din greutate. Acest obiectiv va crește la 60 % până în 2030 și la 65 % până în 2035.
În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 17 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri.
Ambalajele în vizor
Seria procedurilor de infringement în domeniul deșeurilor este completată de cea referitoare la deșeurile de ambalaje. La „pachet” sunt luate 13 state membre, printre care și România, care trebuie să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva (UE) 2018/852 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Directiva impune statelor membre ale UE să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje și pentru a reduce la minimum impactul ambalajelor asupra mediului.
În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 13 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. În două luni, țările respective trebuie să ia măsurile de conformare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri, completează comunicatul CE.
Amenințarea speciilor de pripas
Comisia solicită unui număr de 18 state membre, printre care și țara noastră, să protejeze mediul împotriva speciilor alogene invazive, se arată într-un comunicat de presă al CE. Este vorba de Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia care trebuie să pună în aplicare diverse dispoziții ale Regulamentului 1143/2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive.
Atât Pactul verde european, cât și Strategia europeană privind biodiversitatea pentru 2030 insistă asupra importanței acțiunii UE pentru a stopa pierderea biodiversității sale, prin conservarea siturilor noastre naturale și prin refacerea ecosistemelor deteriorate în vederea atingerii unei stări ecologice bune. Speciile alogene invazive sunt plantele și animalele care, în urma intervenției umane, se stabilesc în zone din afara ariei lor de extindere naturală, răspândindu-se rapid și eliminând speciile indigene, cu consecințe economice și de mediu grave.
„Niciunul dintre cele 18 state membre nu a reușit să instituie, să pună în aplicare și să comunice Comisiei un plan de acțiune (sau un set de planuri de acțiune) pentru a combate cele mai importante căi de introducere și răspândire neintenționată a speciilor alogene invazive care prezintă motive de îngrijorare pentru UE. În plus, Bulgaria, Grecia și România nu au reușit să instituie un sistem de supraveghere a speciilor alogene invazive care prezintă motive de îngrijorare pentru UE sau să îl includă în sistemul lor existent”, se arată în comunicat. Grecia și România nu au reușit să instituie structuri complet funcționale pentru a efectua controalele oficiale necesare pentru a preveni introducerea intenționată în UE a speciilor care prezintă motive de îngrijorare. Portugalia nu a transmis un raport de punere în aplicare.
Prin urmare, Comisia a decis să trimită fiecărui stat membru câte o scrisoare de punere în întârziere, acordându-le două luni pentru a răspunde la scrisoare și pentru a lua măsurile necesare. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat, precizează comunicatul.
