Mult așteptata ședință a Comitetului Naţional pe Deşeuri, prezidată de ministrul Mediului, s-a terminat cu o concluzie vehiculată de mai mulți ani, dar niciodată finalizată – trebuie o campanie de informare și conștientizare a populației cu privire la colectarea selectivă. Această campanie a fost scuza multor guverne de a nu cere primarilor măsuri ferme de introducere a sistemului de colectare selectiv a deșeurilor. Colectarea selectivă presupune realizarea multor lucruri dificile, de la determinarea populației să procedeze într-un anumit fel, până la afectarea afacerilor cu gropi de gunoi. Între timp, se aplică amenzi, ce ajung să fie plătite tot de populație, dar care se fac venit pentru primării și pentru instituții ale statului.
Primarii de sector trebuie să ne spună cum vor creşte gradul de reciclare de la 9% la 50%, cât ar trebui să avem la finalul acestui an în Bucureşti, a declarat, miercuri, înaintea Comitetului Naţional pe Deşeuri, ministrul Mediului, adăugând că speră să fie închise cât mai multe din cele 13 proceduri de infringement deschise în domeniul mediului, informează Agerpres.
„Tema principală de astăzi (n.r. – a Comitetului Naţional pentru Deşeuri) este procedura de infringement pe care o are România pentru închiderea depozitelor vechi de deşeuri, neînchise la nivel naţional. De asemenea, vreau să discutăm şi despre pericolul de a nu intra cu gropile de gunoi din Bucureşti în procedură de infringement. Evident că asta înseamnă alte discuţii şi un dosar deschis la Comisia Europeană. În momentul de faţă, la nivel de Bucureşti avem o procedură de infringement pe aceste gropi, drept pentru care am invitat la acest Comitet Naţional şi Primăria Generală, prin primarul general, care să ne prezinte care sunt soluţiile şi măsurile pentru a nu ajunge în această situaţie”, a afirmat Alexe.
Acesta a menţionat că Bucureştiul produce peste 1,2 milioane de tone de deşeuri, prezentând totodată şi situaţia depozitelor de deşeuri de la Glina, Chiajna şi Vidra. Glina nu funcționează, pentru că nu are autorizație de mediu, iar groapa de l Chiajna este aproape de capacitatea maximă de depozitare.
Ministrul Mediului a susţinut că speră ca România să rezolve, în cel mai scurt timp, „cât mai multe din aceste 13 proceduri de infringement pe care le avem, multe şi pe deşeuri”.
„În momentul de faţă, pentru a nu ajunge în situaţii care ulterior să ducă la penalizări, sper ca şi primarii de sector care vor fi prezenţi la întâlnire să aibă soluţiile cum să evităm această problemă. Din păcate, va fi un deznodământ dacă nu vom avea soluţii… De asemenea, în momentul de faţă, am aşteptări ca primarii de sector să ne spună nouă, Ministerului Mediului, cum reuşim să creştem gradul de reciclare de la 9%, cât este astăzi în Bucureşti, la 50% cât ar trebui să avem la finalul acestui an”, a subliniat Costel Alexe.
Conform datelor Ministerului Mediului, România trebuie să închidă 54 de depozite de deşeuri neconforme, dintre care 15 municipale şi 29 depozite de deşeuri periculoase şi nepericuloase.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara noastră va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.
Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie 2017, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu. Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.
Conștienizarea este de bază
Primăria Municipiului Bucureşti şi, în special, Ministerul Mediului s-au angajat în demararea unei campanii de conştientizare a colectării selective a deşeurilor, a declarat, miercuri, edilul general Gabriela Firea, după ce a participat la întâlnirea Comitetului Naţional pentru Deşeuri, informează Agerpres.
„Noi, ca autoritate locală, dar, în special, ministerul s-a angajat – şi cred că va fi un element extraordinar pentru întreaga ţară şi va fi un ajutor pentru toţi primarii din ţară – în demararea unei campanii de conştientizare a colectării selective atât pentru cetăţeni, cât şi pentru agenţii economici”, a spus Firea, la finalul reuniunii de la Ministerul Mediului.
Bucureștiul dispune de trei depozite de deșeuri, din care doar două funcționează, iar cel de-al treilea, de la Glina, așteaptă autorizația de mediu. „ Primăria Generală a Capitalei are două contracte încheiate în 1999. În această perioadă doar s-au realizat acte adiţionale de prelungire, pentru că erau necesare, cu depozitul de deşeuri de la Chiajna şi Sectorul 1 şi anume Iridex şi Eco Sud din judeţul Ilfov, localitatea Vidra”, a declarat Firea.
Ea a afirmat că i-a comunicat ministrului Mediului că sunt mai multe sesizări din partea cetăţenilor privind anumite mirosuri care se degajă în jurul acestor gropi de gunoi. Potrivit lui Firea, Alexe a spus că şi la nivelul Ministerului Mediului au fost în anumite intervale de timp astfel de reclamaţii. „Ne-a garantat tot sprijinul în vederea atât a analizării, cât şi a unor verificări şi controale suplimentare pentru a vedea în ce măsură cetăţenii care locuiesc în aceste zone suferă în urma poluării”, a menţionat Gabriela Firea.
Potrivit primarului general, trei sectoare au contracte cu operatori de salubritate privaţi, în urma unor licitaţii încheiate în urmă cu mulţi ani, alte trei sectoare au găsit soluţii proprii de implementare a acestui serviciu prin societăţi nou înfiinţate sau prin direcţii. Ea crede că fiecare a depus eforturi, dar probabil că rezultatul nu este cel „mulţumitor”, de aceea primarii de sectoare care s-au aflat la această întâlnire cu ministrul Alexe au garantat că eforturile vor fi susţinute în perioada următoare, dar este necesar sprijinul Ministerului Mediului pentru conştientizarea populaţiei în privinţa colectării selective.
