Acasă Economie Datoria Franței ar urma să depășească 115% din PIB. A noastră – un modest 40%

Datoria Franței ar urma să depășească 115% din PIB. A noastră – un modest 40%

de M G

Datoria Franţei ar urma să depăşească 115% din PIB până la finalul anului, din cauza costului măsurilor de criză, în contextul pandemiei de coronavirus (COVID-19), a afirmat ministrul francez pentru Buget, Gerald Darmanin, într-un interviu acordat postului de televiziune RTL, transmite Reuters, preluat de Agerpres. Pe de altă parte, potrivit Programului de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), datoria României ar urma să ajungă, la finalul anului la 40,9% din PIB. Reamintim, conform criteriilor de la Maastricht, datoria publică nu trebuie să depăşească 60% din PIB.

„Fără îndoială va fi peste 115% din PIB la finalul anului”, a spus Gerald Darmanin, ministrul francez pentru Buget. Guvernul nu intenţionează să majoreze impozitele pentru a reduce datoria, a dat asigurări Gerald Darmanin.

La finalul lunii martie, Institutul Naţional de Statistică (Insee) a informat că datoria s-a situat la 98,1% din PIB în 2019, un nivel similar cu cel din 2018, în timp ce deficitul bugetar s-a situat la 3% din PIB, în creştere de la 2,3% din PIB în 2018.

Guvernul francez anunţa în aprilie că se aşteaptă ca pachetul de criză să coste 100 de miliarde de euro, peste 4% din PIB. De atunci au fost anunţate şi alte măsuri de sprijinire.

Oficialii Comisiei Europene au anunţat recent suspendarea regulilor privind disciplina bugetară în UE, o măsură inedită care va permite statelor membre să cheltuiască oricât va fi necesar pentru a lupta împotriva consecinţelor economice ale pandemiei. Printre obligaţiile pe care statele membre nu vor mai trebui să le respecte se numără şi prevederile care cer ca deficitul public să rămână sub pragul de 3% din PIB şi datoria sub pragul de 60% din PIB.

Program de convergență 2020

Ponderea datoriei guvernamentale brute conform metodologiei Uniunii Europene va fi de 40,9% din PIB la sfârşitul anului 2020, faţă de 35,2% în 2019, potrivit Programului de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

„În condiţiile în care se estimează o contracţie a economiei de circa -1,9%, o depreciere a monedei naţionale faţă de euro, principala valuta în care este denominată datoria publică şi un deficit calculat conform metodologiei UE de peste 3% din PIB, ca urmare a efectelor generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, estimăm că ponderea datoriei guvernamentale brute conform metodologiei UE va fi de 40,9% din PIB la sfârşitul anului 2020”, se menţionează în document.

Datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, s-a situat la sfârşitul anului 2019 la 35,2% din PIB, net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Din total datorie guvernamentală, datoria internă a reprezentat 18,9% din PIB, iar datoria externă a fost de 16,3% din PIB.

„Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) este estimat la 35,2% din PIB la sfârşitul anului 2020”, se precizează în Programul de convergenţă.

Potrivit reprezentanţilor MFP, pentru respectarea plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010, cu modificările şi completările ulterioare, au fost introduse praguri intermediare prudenţiale pentru datoria publică, inclusiv măsuri automate în cazul depăşirii acestora.

Astfel, dacă datoria publică este cuprinsă între 45% din PIB şi 50% din PIB, Ministerul Finanţelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei cu propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil şi dacă datoria publică este cuprinsă între 50% din PIB şi 55% din PIB, se propune un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, care cuprinde, fără a se limita la acestea şi măsuri privind îngheţarea cheltuielilor totale respectiv a salariilor din sectorul public.

În cazul în care datoria publică este cuprinsă între 55% din PIB şi 60% din PIB, în plus faţă de măsurile de mai sus, Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public şi dacă datoria publică este mai mare de 60% din PIB, în plus faţă de aceste măsuri Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice cu o rată medie de 5% pe an, ca rată de referinţă.

Totodată, pentru îmbunătăţirea managementului datoriei publice şi evitarea presiunilor temporare în asigurarea surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanţelor Publice are în vedere menţinerea rezervei financiare (buffer) în valută aflată la dispoziţia Trezoreriei Statului, care să permită gestionarea riscului de refinanţare şi de lichiditate, în prezent politica fiind de menţinere a acestei rezerve la un nivel care să acopere până la 4 luni din necesarul brut de finanţare.

6,7% deficit bugetar

Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă de nivelul din 2019, pe fondul majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor la 32,7% din PIB, potrivit Programului de convergenţă 2020.

„Estimările privind veniturile şi cheltuielile bugetare sunt afectate de perspectivele privind desfăşurarea crizei de sănătate publică şi implicaţiile economice ale acesteia. În acest context, deficitul bugetar ESA prognozat pentru finalul anului 2020 este de 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale (pp) faţă de nivelul din 2019. Veniturile bugetare totale sunt estimate să crească de la nivelul de 31,7% din PIB în anul 2019 la un nivel de 32,7% din PIB în anul 2020, în special pe baza creşterii ponderii în PIB a contribuţiilor sociale (cu 0,2 pp) şi a categoriei altor venituri (cu 1,1 pp). În ceea ce priveşte celelalte categorii de venituri, cele din impozitele curente pe profit şi venit sunt prevăzute să rămână la acelaşi nivel ca în 2019, respectiv de 4,8% din PIB, în timp ce veniturile din impozite şi taxe pe bunuri şi servicii vor înregistra o scădere cu 0,1 pp în 2020 faţă de 2019”, se arată în document.

Proiecţiile veniturilor bugetare pentru anul 2020 au la bază evoluţia pozitivă moderată a fondului de salarii şi scăderea consumului privat estimate în contextul crizei pandemice.

Pe de altă parte, dinamica estimată pentru cheltuielile bugetare pentru 2020 este mai amplă, fiind prevăzută o creştere a cheltuielilor cu aproximativ 3,5 puncte procentuale, de la un nivel de 36% din PIB în 2019 la 39,5% din PIB în 2020.

„Această creştere are la bază majorarea semnificativă a ponderii transferurilor sociale în PIB cu aproximativ 1,4 pp, până la un nivel de 13,2% din PIB în 2020, precum şi creşterea ponderii subvenţiilor de la 0,4% din PIB la 1,2% din PIB”, susţin reprezentaţii MFP.

Conform precizărilor Eurostat cheltuielile cu şomajul tehnic şi asistenţa socială legată de pandemia COVID-19 au fost înregistrate pe clasificaţia ESA ca subvenţii pe producţie. Creşteri sunt înregistrate şi la celelalte categorii de cheltuieli, MFP menţionând creşterea ponderii cheltuielilor salariale cu 0,4 pp şi creşterea formării brute de capital fix cu 0,3 pp.

„Pentru anul 2020, la fundamentarea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, s-a avut în vedere acordarea celei de-a II-a tranşe de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018, precum şi menţinerea cuantumului sporurilor la nivelul acordat pentru luna decembrie 2019, menţinerea indemnizaţiilor funcţiilor de demnitate publică alese şi numite, a valorii indemnizaţiei de hrană şi a voucherelor de vacanţă, la nivelul aferent anului 2019. De asemenea, potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 septembrie 2020, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, salariile de bază se vor stabili la nivelul salariilor de bază prevăzute de lege pentru anul 2022”, se mai spune în Programul de convergență.

În acest context, atât deficitul cash cât şi ESA sunt planificate pentru anul 2020 la un nivel de 6,7% din PIB.

Programarea bugetară conform Strategiei fiscal bugetare prevedea un deficit ESA de 3,6% pentru anul 2020. Diferenţa faţă de acel nivel este explicată de criza generată de pandemia COVID-19, pe de o parte pierderea de venituri cauzată de încetinirea activităţii economice generată de pandemie, iar pe de altă parte de creşterea cheltuielilor cu echipamente medicale şi asistenţa socială (şomaj tehnic, indemnizaţii pentru părinţii care stau acasă cu copii, etc.), susţin finanţiştii.

Potrivit MFP, pentru România a fost declanşată procedura de deficit excesiv (EDP) deoarece deficitul ESA a depăşit pragul stabilit de Pactul de Stabilitate şi Creştere de 3% din PIB în anul 2019. Recomandarea stabilită în cadrul EDP pentru România este să revină la un deficit de sub 3% din PIB până în anul 2022, iar pentru anul 2020 era stabilită o ţintă a deficitului ESA de 3,6% similară cu estimările din Strategia fiscal bugetară.

Concomitent, Comisia Europeană a declanşat Clauza generală derogatorie, care permite statelor membre sa devieze de la ţintele fiscal bugetare stabilite, iar costurile generate de pandemia COVID-19 să primească un tratament special. În practică acest lucru înseamnă că România va fi evaluată privind atingerea ţintei EDP prin excluderea costurilor generate de COVID-19.

De remarcat, autorităţile române preferă metodologia cash în cazul deficitului bugetar, la fel ca şi FMI, în timp ce Comisia Europeană pe cea bazată pe ESA. Diferenţa dintre cele două raportări: metodologia pe cash presupune o numărare a plăţilor făcute efectiv, iar deficitul calculat în baza sistemului conturilor europene cuprinde şi plăţile angajate, chiar dacă banii efectiv sunt daţi la un alt termen).

Scădere economică record: 14,4% în trimestrul II

Economia românească va înregistra o reducere severă a activităţii în trimestrul al doilea din acest an, de 14,4%, însă impactul asupra industriei prelucrătoare în perioada menţionată va fi de circa 18%, iar declinul la fabricarea produselor textile şi articolelor de îmbrăcăminte, pielărie şi industria auto, de peste 35%, potrivit Programului de convergenţă 2020.

„Prognoza evoluţiei produsului intern brut pentru anul 2020 a luat în considerare efectele pandemiei COVID-19, precum şi măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, piaţa muncii şi consumatori, dar şi intervenţiile în domeniul medical. Se estimează o reducere severă a activităţii economiei în trimestrul al II-lea (-14,4%), profilul trimestrial evidenţiind o evoluţie preponderent în formă de „V”, dar fără a reveni la situaţia din scenariul de iarnă (absenţa coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV. Scenariul se bazează pe un impact economic negativ limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parţială în iulie-septembrie, plecând de la experienţa Chinei care dă semne de revenire după 4 luni”, se arată în document.

Impactul probabil asupra industriei prelucrătoare în cele trei luni maxim afectate (martie-mai) va fi o reducere de circa 18% faţă de perioada corespunzătoare din 2019, cu un declin mai accentuat, peste 35%, la fabricarea produselor textile şi articolelor de îmbrăcăminte, pielărie şi industria auto.

În perioada de vârf a pandemiei, serviciile vor avea o contribuţie negativă de 9,3 puncte procentuale la dinamica PIB-ului, fiind urmate de industrie (-3,9 puncte procentuale). Serviciile vor fi afectate în special pe segmentele de tranzacţii imobiliare, hoteluri şi restaurante, activităţi recreative, transporturi, servicii de întreţinere.

„Condiţiile macroeconomice favorabile vor acţiona în continuare, în special din trimestrul al III-lea, luând în considerare faptul că pieţele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potenţială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor şi măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMM-urilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili”, se arată în programul de convergenţă.

În acest context, se aşteaptă ca economia României să înregistreze o reducere de 1,9% la nivel anual, în termeni reali, fiind rezultatul unor contribuţii negative atât din partea cererii interne (-1,6 puncte procentuale) cât şi a exportului net, dar într-o măsură mai redusă (- 0,3 puncte procentuale). Astfel, diminuarea de ritm a indicatorilor sectoriali menţionaţi a condus la revizuirea dinamicii PIB în scenariul coronavirusului cu circa 6 puncte procentuale, respectiv de la +4,1% în prognoza de iarnă.

din aceeasi categorie