Departe de noi gândul de a lua apărarea “băieţilor deştepţi din energie”! Am fost, poate, cei mai aprigi duşmani ai contractelor bilaterale încheiate “în spatele uşilor închise”. Totuşi, nu putem să nu constatăm şi partea bună a acestor contracte, precum şi partea rea a denunţării acestora. De fapt, până şi premierul Victor Ponta recunoaşte, practic, acest lucru. El a declarat, într-un interviu la Antena 3, că “în acest an avem surplus de energie electrică, dar nu avem cui s-o vindem”! Ceea ce, altfel spus, înseamnă că, să produci, până la urmă, e mai uşor decât să ai şi cui vinde ceea ce produci. Important e să ai piaţă de desfacere! Când existau contractele directe, Hidroelectrica nu mai avea problema vânzării energiei produse. Acum, nu mai are cui vinde!
România are un surplus de energie electrică în acest an, dar nu are cui să o vândă, iar realizarea proiectului cu Turcia este vital în acest sens, a declarat, sâmbătă, la Antena 3, premierul Victor Ponta.
“În ceea ce priveşte energia electrică, unde avem un surplus, a fost un an bun pentru Hidroelectrica, a ieşit din insolvenţă, Compania Energetică Oltenia are producţie, au intrat capacităţi de energie regenerabilă, acum problema este că avem energie şi nu avem cui s-o vindem şi aici proiectul pe care l-am discutat cu primul-ministru al Turciei la Ankara şi anume cablul de transport de energie între România şi Turcia va fi esenţial. Eu sper ca societatea de proiect să o avem anul acesta, studiile de fezabilitate există, mergem la finanţare, putem să începem chiar anul viitor construcţia, dacă toate condiţiile sunt îndeplinite. Turcia e un mare consumator de energie şi, dacă noi suntem în stare să oferim energia şi la preţ competitive, e o piaţă extraordinară”, a spus Ponta.
Astfel, premierul Victor Ponta recunoaşte că Hidroelectrica nu mai are piaţă de desfacere, o situaţie absolut nouă, cu care compania nu s-a mai confruntat până acum. Chiar şi în anul 2010, an în care România s-a aflat în plină criză, cu tăieri de salarii şi scădere economică, iar Hidroelectrica a realizat cea ma mare producţie din istorie (aproape 20 TWh), compania nu s-a confruntat cu lipsa pieţei de desfacere! Este adevărat, a apărut energia eoliană, care, conform Institutului Naţional de Statistică, a asigurat circa 8% din producţia de electricitate. Chiar şi la o producţie eoliană de 4 TWh, Hidroelectrica ar fi trebuit să aibă cui vinde electricitatea! Mai ales că, în bugetul aprobat pentru acest an, producţia era estimată la 13 TWh. Chiar şi la o producţie medie, de 15 MWh/an, Hidroelectrica ar fi trebuit să aibă cui să vândă! Ţara este pe creştere economică şi, producţia de 15 TWh a Hidroelectrica, împreună cu cei 4 MWh eolieni, reprezintă mai puţin decât cei 20 TWh produşi şi vânduţi de Hidroelectrica în 2010, an cu scădere economică!
Deversare în loc de vânzare
În plus, şi Remus Borza, fost administrator judiciar al companiei (pe când aceasta se afla în insolvenţă), actual preşedinte al Consiliului de Supraveghere, declară, practic, acelaşi lucru ca şi premierul Ponta: Hidroelectrica nu are cui vinde! Astfel se explică şi anunţul pe care acesta l-a făcut recent: „Hidroelectrica a fost nevoită să deverseze apa din lacuri, un 1 TWh în iulie”.
De altfel, nu este prima dată când conducerea companiei se plânge că Hidroelectrica nu vinde. În raportul aferent perioadei 15.04 – 15.05.2013 al administratorul special al Hidroelectrica de la acea vreme, Remus Vulpescu, se specifică: “De menţionat valoarea record absolut a ultimilor 17 ani a gradului de umplere (n.r. – în lacurile de acumulare) la data de 30.04.2013, situaţie generată, pe de o parte, de depăşirile prognozelor lunare (n.r. – de precipitaţii, dar şi de producţie şi consum de electricitate), cât şi de lipsa unor contracte pe măsura capabilităţii din aceste 4 luni trecute din anul 2013” (n.r. – ianuarie – aprilie 2013). “În situaţia generată de hidrologia înregistrată (cu o Dunăre excedentară şi cu un program generos al marilor amenajări pe de o parte) şi cu descărcări ale unităţilor hidro pe PE ca urmare a sursei eoliene şi cu actualul volum al obligaţiilor contractuale pe de altă parte, au apărut în luna mai inevitabile deversări la marile amenajări cap de cascadă şi pe Dunăre”, se mai arată în raport. Acesta precizează, de asemenea, că „energia estimată pierdută prin deversare pe total Hidroelectrica a avut valoarea de aproximativ 162 GWh (pentru luna aprilie). Pentru luna mai, în perioada analizată (n.r. – 1 – 15 mai), energia totală pierdută prin deversare a fost estimată la valoarea de aproximativ 72 GWh”.
Astfel, practic, Remus Vulpescu îl acuza pe Remus Borza că nu a fost capabil să încheie contracte de vânzare a energiei electrice pe măsura capacităţii de producţie a Hidroelectrica, ceea ce a condus la deversarea apei, fără a se produce energie electrică. În plus, având în vedere cantitatea de apă disponibilă în lacurile de acumulare, este clar că nu s-a utilizat apa pentru a produce electricitate, ceea ce a condus la creşterea nivelurilor de umplere în lacuri la valori record.
De remarcat, din luna aprilie, Hidroelectrica n-a mai primit nicio ofertă de cumpărare a pachetelor pe care le-a lansat pe pieţele centralizate administrate de Opcom. De altfel, din 21 mai pe PCCB şi din 13 mai pe PCCN – NC, Hidroelectrica nici n-a mai depus vreo ofertă de vânzare! Ceea ce înseamnă că Hidroelectrica „se chinuie” să-şi vândă marfa pe PZU sau pe Piaţa de Echilibrare!
De menţionat, pe piaţa reglementată, Hidroelectrica vinde aproximativ 4 TWh din producţie, la un preţ stabilit de ANRE la 125 lei/MWh. De asemenea, Hidroelectrica mai are 2 contracte încheiate direct: cu Electromagnetica, pentru 0,8 TWh pe an, până pe 30 aprilie 2014, şi cu Alro Slatina, pentru 3 TWh/an până în anul 2018.
Astfel, Hidroelectrica are, în acest an, contracte ferme de vânzare pentru o cantitate de aproximativ 8 TWh. Conform INS, în primele 6 luni ale anului hidrocentralele au produs 8,5 TWh, adică Hidroelectrica deja „şi-a făcut norma” pentru contractele existente. Pentru cealalaltă jumătate de an de producţie trebuie „să se chinuie” să găsească cumpărători!
Conform raportului administratorului judiciar, Remus Borza, în anul 2011, Hidroelectrica avea încheiate contracte pentru livrarea energiei (pe lângă cele 2 care există şi în prezent) cu Energy Holding (circa 2,1 TWh), Alpiq Romindustrie şi Romenergie (2,5 TWh), grupul EFT (1,6 TWh), ArcelorMittal (1,4 TWh), Atel (0,15 TWh), EuroPec (0,32 TWh), Electrica (0,4 TWh), Elsid Titu (0,17 TWh), Electrocarbon (0,15 TWh), Luxten (0,26 TWh), Compania Naţională a Huilei (0,14 TWh), OMV Petrom (0,022 TWh), Compania Naţională a Sării (0,02 TWh), Municipiul Braşov (0,001 TWh). În total, doar din aceste contracte, Hidroelectrica îşi asigura vânzări de circa 9,2 TWh.
Acum, conform premierului Victor Ponta, nici Hidroelectrica, nici ceilalţi producători, precum Complexul Energetic Oltenia, nu mai au cui să vândă electricitatea! De aceea, nu putem decât întreba, retoric: “dar unde sunt băieţii deştepţi de altădată?!”
3 comentarii
Si atunci care este concluzia?Ca insolventa la Hidroelectrica a fost o mare prostie.Nimeni nu s-a gandit la consecinte.Ponta nu s-a gandit decat sa dea oamenii afara in loc sa-i foloseasca.I se parea ca se castiga prea mult la Hidroelectrica si a zis hai sa mai dam afara din ei ca sa fie si ei la fel de amarati ca restul populatiei.Sa dea satisfactie celor care ziceau ca la Hidro se castiga cel mai bine.E uite acum e mai bine ca nu mai are cui vinde?Cretinii de Ponta si Borza acum dau din colt in colt si se vaita ca niste babe ca nu mai au cui vinde.
, in schimb au dat afara oamenii de la furnizare energie care aveau contracte de furnizare de incheiat
Macar acum puteti sa recunoasteti ca pretul pietei cu care tot comparati in trecut contractele bilaterale ale HE nu era un pret real fara energia hidro in piata, iar „pierderile” calculate in raportul de insolventa pe marginea contractelor erau bazate pe un calcul de genul „vindem pielea ursului din padure”.
Bine ca platim „energie verde” (in majoritatea cazurilor la straini), iar hidroelectrica lasa pe „apa sambetei” 1.000.000.000 kWh. De ce !? Domnule prim ministru energia deversata insemna 125 de milioane lei noi, la pretul impus de ANRE la cosul pentru populatie, probabil mult mai mult decat economiile facute de „BORZA si compania” pe spinarea salariatilor, iar din acesti bani peste 30% se intorceau ca impozit, pensii si sanatate in vistieria statului. De ce nu are statul suficienti bani!? Pentru ca pune fel si fel de „maestrii” in functii unde nu trebuie sa mai stie cum functioneaza un hidroagregat si cum se fac bani pentru societate, stiu doar sa puna bani pentru ei si pentru partidul al carui carnetel il poarta. De starea instalatiilor din hidrocentrale nici nu-i intereseaza. Daca nu sunteti in stare sa mai construiti alte capacitati macar aveti bunul simt si intretineti ce vau lasat altii. „Domnul” BORZA ce profit a avut de la HIDROELECTRICA dupa un an de insolventa? Cate salarii se puteau platii din acei bani? Cate milioane s-au platit salarii compensatorii? Cati din cei care au luat salarii compensatorii sunt angajati acum la HIDROELECTRICA-SERV? Probabil aceste intrebari framanta multi angajati si fosti angajati care au avut de suferit din insolventa „BORZA” si sper sa aiba si raspuns in scurt timp.
Comments are closed.