Kazahstanul şi-a majorat luna trecută rezervele de aur pentru a 38-a lună consecutiv, la 7,03 milioane de uncii, conform datelor Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmite agenţia Bloomberg, preluată de Agerpres. Rusia şi Turcia şi-au extins, de asemenea, rezervele de aur în noiembrie, la 44,78 milioane de uncii şi, respectiv, 16,39 milioane de uncii.
Băncile centrale cumpără metalul preţios după ce preţul unciei de aur scăzut luna trecută cu 6,8%, investitorii anticipând că Rezerva Federală a SUA (Fed) va majora în decembrie rata dobânzii.
“Tendinţa de majorare a achiziţiilor de aur va continua. Statele emergente, cum ar fi Rusia, China şi Kazahstan, au nevoie, pe termen lung, să-şi majoreze rezervele de aur din motive strategice”, a apreciat analistul Feifei Li, de la Barclays Plc.
De remarcat, este vorba de ţări emergente ale căror economii se bazează (cum este cazul Rusiei şi Kazahstanului) pe resursele de hidrocarburi (al căror preţ cunoaşte o adevărată degringoladă) sau care au un consum enorm de energie (China a devenit cel mai mare consumator de energie din lume, în detrimentul Statelor Unite, care au deţinut această poziţie mai mult de un secol).
Băncile centrale şi alte instituţii şi-au majorat achiziţiile de aur în trimestrul trei din 2015 la un nivel ridicat record, pentru a-şi diversifica activele, se arată într-un raport al Consiliului Mondial al Aurului (WGC). Kazahstanul are aproximativ 27% din rezervele sale în aur, în timp ce Rusia are 13% şi China aproximativ 2%. Cel mai ridicat nivel se înregistrează în SUA – 73%.
În 3 decembrie, preţul unciei de aur a scăzut la 1.046,44 dolari, cel mai redus nivel înregistrat din februarie 2010. În prezent, uncia de aur se tranzacţionează cu aproximativ 1.077 dolari.
Preţul aurului, o valoare de refugiu în perioade de turbulenţe economice, a scăzut semnificativ în ultimele luni şi este departe de recordul de 1.921 dolari pe uncie stabilit în luna septembrie 2011. Analiştii sunt de părere că, printre motivele care stau la baza scăderii preţului aurului, se numără aprecierea dolarului şi scăderea cererii de aur pe piaţa din Asia.
Pe timp de criză, aurul capătă o popularitate deosebită în rândul investitorilor, care îl privesc drept cea mai sigură alternativă la valutele instabile şi la acţiunile supuse unor oscilaţii majore, fiind o valoare de refugiu, „o plasă de siguranţă”. În majoritatea cazurilor, aurul îi ajută pe investitori nu numai să-şi pună la adapost mijloacele financiare, dar să le şi sporească.
De remarcat, de la înfiinţarea Federal Reserve (banca centrală a Statelor Unite), în 1913, dolarul a pierdut mai mult de 95% din puterea sa de cumpărare, în vreme ce aurul şi-a multiplicat-o de 50 de ori. Acest fapt constituie o mărturie impresionantă cu privire la capacitatea aurului de a-şi prezerva puterea de cumpărare.
