Planul Național de Acțiune la Radon este în grafic, a anunțat Rodin Traicu, președintele CNCAN, la Simpozionul Internațional „Surse Naturale de Radiații – Provocări, Abordări și Oportunități”. De altfel, printre principalele subiecte dezbătute s-au aflat materialele de construcții, dar și apa potabilă și măsurile necesare pentru siguranța consumului acestora. Concluzia a fost că cele două categorii sunt sigure în România.
„CNCAN (n.r. – Comisia Națională de Control a Activităților Nucleare) aplică graficul de implementare conform Anexei 1 din Planul Național de Acțiune la Radon. Acest lucru înseamnă că avem un grafic de implementare cu diferite acțiuni, inclusiv de comunicare cu publicul, în care CNCAN este coordonator. Prin Comitetul Interministerial punem la punct de avem de făcut. Fiecare minister are sarcini pe care trebuie să le bugeteze. Mai sunt și institutele suport pe care le acredităm noi, inclusiv institute de învățământ superior, nu numai institute de cercetare, care își bugetează acțiunile pe care le au de făcut, măsurători, interpretări, harta radonului etc. Până acum suntem în grafic”, a declarat Rodin Traicu, președintele CNCAN la Simpozionul Internațional „Surse Naturale de Radiații – Provocări, Abordări și Oportunități”, ce se desfășoară la București, în perioada 21-24 mai 2019.
Cea mai dezbătută temă a simpozionului a fost reprezentată de materialele de construcții, care prezintă potențial de concentrații mai ridicate de radon. „România trebuie să aibă o listă a sa cu materialele de construcții de interes din punct de vedere al radonului”, a susținut Constantin Milu, președintele Societății Române de Radioprotecție (SRRP). Prin Directiva 2013/59 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante, cunoscută ca Directiva Radonului, se instituie o listă cu materiale de construcții cu potențial ridicat de radon, dar care trebuie considerată doar indicativă, după cum a precizat Milu. De aceea, „este nevoie ca materialele de construcție să fie măsurate înainte de punerea lor pe piață. Rămâne problema laboratoarelor care să facă aceste măsurători”, a spus șeful SRRP. Pe de altă parte, acesta a atras atenția asupra costurilor de verificare la radon, la radiație, pentru a nu crește artificial prețurile. „Este suficient să se verifice o dată un tip de material de construcții, nu pentru fiecare casă în parte”, a punctat Constantin Milu.
Participanții la simpozion au ridicat și problema apei de băut, care este nominalizată în directivă. Din acest punct de vedere, situația este deja sub control. „Radonul din apa de băut se măsoară continuu. Laboratoarele DSP fac măsurătorile radonului în apă de mai multe ori pe zi și se elaborează rapoarte zilnice. Niciodată nu s-a întâmplat ca alimentarea cu apă să se oprească din cauza radonului”, a spus Rodin Traicu.
„Există posibilitatea ca apa care spală zăcăminte uranifere să iasă la suprtafață cu o cantitate relativ mare de radon. Apa nu conține radioizotopi. Apa este un solvent universal. Ea conține materiale solubile care au radioizotopi. Prin epurare, chiar și naturală, apa se spală și ajunge la un nivel de radon cu mult sub nivelul acceptabil”, a completat președintele CNCAN.
