Ministerul Mediului a terminat prima etapă a controlului în zona marilor inundaţii din nordul judeţului Gorj. Luând în calcul numai „hârtiile”, concluziile sunt catastrofale – exploatările forestiere au fost făcute după ureche, iar toate balastierele au primit autorizaţii de mediu fără ca legea să fie respectată. La acest dezastru de reglementare au contribuit, în egală măsură, atât firmele care au lucrat în zonă, cât şi autorităţile statului responsabile cu autorizarea. În etapa a doua a controlului se va trece la verificarea în teren a documentelor.
“Ca urmare a recentelor inundaţii care au avut loc în România, ministrul Mediului Attila Korodi a dispus Corpului de Control al Ministrului verificări amănunţite în judeţul Gorj privind modul de eliberare a autorizaţiilor de mediu pentru exploatările forestiere şi pentru activitatea de extracţie nisip şi pietriş din albia râului Gilort”, se arată într-un comunicat de presă al ministerului.
Astfel, au fost făcute verificări la Direcţia Silvică Gorj (Ocolul Silvic Polovragi şi Ocolul Silvic Novaci) şi la ocoalele silvice private care administrează sau asigură servicii silvice pentru pădurile din zonele Novaci şi Polovragi (Obârşia Lotrului-Voineasa, Buila, Eparhial Gorj), precum şi la Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj şi Comisariatul Judeţean Gorj al Gărzii Naţionale de Mediu.
În prima etapă a controlului, au fost verificate documentele emise de aceste instituţii în perioada 2011-2014, după care va urma şi verificarea în teren a concordanţei între autorizaţii şi ceea ce s-a produs efectiv.
Topul neregulilor la firme
Cea mai “lejeră” neregulă constatată vizează realizarea de exploatări forestiere în baza amenajamentului silvic aprobat, dar pentru care nu a fost eliberat aviz de mediu. Urmează exploatările forestiere fără amenajamentele silvice aprobate şi fără aviz de mediu. “Topul” este completat de “exploatări forestiere pentru amenajamente silvice care nu au fost aprobate şi pentru care nu s-a finalizat procedura de emitere a avizului de mediu, documentaţiile fiind depuse la autoritatea de mediu competentă”, precizează comunicatul.
“S-a constatat, de asemenea, că s-au desfăşurat activităţi de exploatare forestieră de către societăţi comerciale care nu deţin autorizaţie de mediu pentru această activitate. Este vorba despre 10 societăţi de pe raza Ocolului Silvic Polovragi care au exploatat o cantitate totală de 8.183 metri cubi, 4 societăţi pe raza Ocolului Silvic Novaci cu o cantitate de 8.395 metri cubi şi 4 societăţi aferente Ocolului Silvic Buila, unde s-au exploatat 9.334,9 metri cubi”, se specifică în document.
Controlul a arătat că nu numai în cazul firmelor s-au înregistrat nereguli. Agenţia de Protecţia Mediului (APM) Gorj a emis autorizaţii de mediu pentru exploatări forestiere în arii naturale protejate (Situri Natura 2000) fără avizul administratorului sau custodelui ariei, lucru interis de lege. Tot APM Gorj a dat autorizaţii de mediu pentru exploatări forestiere, în condiţiile în care pădurea fusese tăiată cu un an înainte.
Dezastru în râu
Dar cele mai grave nereguli s-au înregistrat la extragerea agregatelor de râu din Gilort. “Controalele au evidenţiat faptul că, în cazul tuturor balastierelor, autorizaţiile de mediu au fost emise fără a fi respectate prevederile legale”, precizează comunicatul. S-a constatat că documentaţiile depuse sunt incomplete, iar în fişele de prezentare şi în autorizaţiile de mediu emise nu sunt specificate elementele esenţiale ale activităţii desfăşurate, precum suprafaţa unde este permisă exploatarea, adâncimea de extracţie, distanţa faţă de alte construcţii situate în amone şi aval de perimetru.
”O situaţie specială s-a constatat în cazul a 3 balastiere amplasate în interiorul sitului Natura 2000 constituit de-a lungul râului Gilort. În cazul acesta, APM Gorj nu a parcurs procedura de evaluare adecvată privind efectele potenţiale ale activităţilor asupra ariei naturale protejate”, se mai arată în comunicat.
Recomandări
După verificarea documetelor, Corpul de Control a făcut şi recomandări. Cea mai importantă se referă la “modificarea imediată a legislaţiei silvice şi de mediu în vederea corelării, astfel încât să nu se mai poată emite autorizaţii de exploatare silvică fără existenţa avizului de mediu şi să nu se mai poată elibera autorizaţii de exploatare societăţilor comerciale care nu deţin autorizaţie de mediu pentru activitatea de exploatare forestieră”, arată documentul. Totodată, Corpul de Control a propus sancţionarea celor responsabili pentru efectuarea de exploatări forestiere fără a deţine aviz de mediu, precum şi sancţionarea administrativă a celor responsabili cu emiterea actelor de reglementare neconforme cu legea.
”Aceste concluzii survin în urma unei prime faze de control, în care au fost verificate documentele, avizele, autorizaţiile. Urmează o a doua etapă, în care Corpul de Control va verifica efectiv în teren dacă aceste exploatări sunt conforme cu realitatea. Momentan, este prematur să vorbim de o corelare clară între mărimea distrugerii provocate de inundaţii şi exploatările din zonă, deoarece, pentru a trage concluziile corecte, avem nevoie şi de verificarea din teren. Chiar şi în această etapă însă au fost descoperite nereguli grave şi vom acţiona în consecinţă”, a declarat ministrul Mediului.
”După ce vom finaliza controlul cu verificarea în teren şi după ce vom avea rezultatele acestei analize, avem în vedere demararea unei verificări la nivel naţional, pe specificul neregulilor constatate”, a completat ministrul Attila Korodi.
În perioada iulie-august 2014, în zona Novaci, judeţul Gorj, s-au înregistrat inundaţii istorice. Autorităţile vor să verifice dacă efectele inundaţiilor nu au fost amplificate de tăierile de pădure şi de exploatarea excesivă a nisipului şi pietrişului din râul Gilort. Nu este primul caz în care tăierea pădurilor a dus la adevărate dezastre, motiv pentru care, ministrul Mediului, în limitele competenţelor sale, a dispus aceste controale. Potrivit organizării Guvernului, Departamentul de Ape şi Păduri din cadrul Ministerului Mediului este coordonat de ministrul delegat Doina Pană, membru PSD.
