Consecvenţă prezidenţială

Preşedintele Traian Băsescu perseverează în susţinerea opiniilor sale şi a mers la Roşia Montană ca să vadă încă o dată care este situaţia la faţa locului. Cum era de aşteptat, a fost întâmpinat cu urale şi huiduieli, de la susţinătorii şi contestatarii proiectului minier. Tot acolo, preşedintele a identificat şi cauza amânării deschiderii minei de aur de la Roşia Montană atât de mult timp – laşitatea politicienilor de a lua decizie.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, 29 august 2011, la Roşia Montană, că este în favoarea derulăruii proiectului minier, spunând că „orice ţară care are resurse trebuie să le folosească”. De asemenea, el a susţinut că prin derularea acestei investiţii s-ar crea locuri de muncă.

Şeful statului a mai spus că proiectul de la Roşia Montană „stă îngropat din 1997” din cauza laşităţii oamenilor politici, precizează Mediafax. „Poate interveni şi laşitatea. Am văzut-o la foarte mulţi oameni politici. Dacă acest proiect stă îngropat din 1997 până acum, să ştiţi că unul din motivele serioase este laşitatea oamenilor politici, care nu au vrut să-i doară capul. Dacă ne găsea în plină exploatare creşterea de preţ la aur? Dacă se dădea drumul la proiect din ’97 ne găsea creşterea preţurilor la aur în plină exploatare”, a afirmat preşedintele.

Laşitate generalizată

Întrebat de o jurnalistă dacă vrea să spună că premierul Emil Boc este laş, Băsescu a răspuns: „Vă fac laşi şi pe dumneavoastră, toţi cei care ştiţi, dar nu aveţi curaj să vă asumaţi să spuneţi cinstit ce este aici. Toţi ascundeţi realitatea de la Roşia Montană – poluarea şi afectarea gravă a mediului ca urmare a exploatării de către stat. Nu mă refer la premier, că nu el a fost ministrul Mediului, nu el a fost ministrul Culturii până acum. Premierului trebuie să-i vină nişte miniştri cu soluţiile. Dar toţi s-au ferit”.

Aplauze cu huiduieli

Opozanţii proiectului minier de la Roşia Montană, pe de-o parte, şi susţinătorii acestuia, pe de altă parte, l-au aşteptat pe preşedintele Traian Băsescu în faţa Primăriei din Roşia Montană, unde s-au înghesuit să vorbească cu şeful statului. În faţa Primăriei s-au adunat aproape o sută de persoane din cele două tabere, mulţi dintre ei fiind muncitori îmbrăcaţi în salopete ale companiei Roşia Montană Gold Corporation.

Susţinătorii proiectului scandează „Vrem minerit” şi „Vrem să muncim, nu să cerşim”, în timp ce opozanţii fluieră, huiduie şi scandează „Hoţii”.

Protestul opozanţilor proiectului minier a continuat la porţile Palatului Cotroceni, marţi, 30 august 2011, unde s-au adunat peste o sută de persoane pentru a participa la un flashmob organizat în semn de protest faţă de poziţia preşedintelui Traian Băsescu faţă de proiectul minier de la Roşia Montană. Şeful statului le-a spus participanţilor că nu renunţă la punctul său de vedere privind proiectul de la Roşia Montană, el precizând că în acest moment i se pare soluţia cea mai bună. Preşedintele i-a asigurat pe manifestanţi că exploatarea de la Roşia Montană nu va afecta nici mediul, nici peisajul sau traseele turistice, nici vestigiile istorice.

Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, având costuri proiectate de 1,7 miliarde de dolari, iar profitul net este preconizat la 1,9 miliarde de dolari, pentru un preţ de 900 de dolari/uncie; compania estimează că va extrage 626.000 de uncii de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie este echivalentul a 31,1 grame de aur.

Proiectul, prin care se preconizează deschiderea celei mai mari exploatări auro-argintifere din Europa, a condus la reacţii negative pentru că presupune utilizarea unor cantităţi mari de cianuri în procesul de extracţie a aurului, sunt afectate vestigii arheologice şi impune strămutarea unor comunităţi, cu tot cu biserici şi cimitire.

Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri.