Procesul de obţinere a tuturor autorizaţiilor necesare punerii în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile este anevoios şi durează mult, ceea ce descurajează potenţialii investitori, conform unui studiu realizat de Consiliul Concurenţei. Autoritatea de concurenţă recomandă ministerelor Agriculturii și Dezvoltării simplificarea şi fluidizarea procesului de autorizare a operatorilor economici, care investesc în capacităţi de producere a energiei verzi.
Un prim aspect care contribuie la îngreunarea procesului de autorizare se referă la interpretarea neunitară a prevederilor legale la nivelul Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT), ceea ce conduce la aplicarea unui tratament diferenţiat din punctul de vedere al condiţiilor pe care companiile trebuie să le îndeplinească în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, în funcţie de localitatea pe raza căreia se află terenul pe care urmează a se construi capacitatea de producere a energiei regenerabile, se menţionează într-un comunicat al Autorităţii de concurenţă.
În acest context, Consiliul Concurenţei recomandă Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MLDPA) adoptarea, în cadrul legislaţiei secundare, a prevederilor din Anexa nr. 6 – Avize necesare la autorizarea construcţiilor noi la Proiectul de Cod (varianta iniţială), în vederea asigurării unei interpretări unitare la nivelul UAT-urilor, din perspectiva cerinţelor referitoare la documentele necesare fiecărei companii în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.
„Pentru a putea construi capacităţi de producere a energiei regenerabile, investitorii trebuie să scoată terenul din circuitul agricol, procedură care implică interacţiunea cu mai multe autorităţi/instituţii publice din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ceea ce conduce la o procedură complexă, de durată, care contribuie la îngreunarea accesului pe piaţă. În acelaşi timp, Legea Fondului Funciar (nr. 18/1991) permite construirea de capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile în extravilan în limita a 50 ha pentru terenurile agricole de clasa a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate, ceea ce împiedică dezvoltarea proiectelor mari”, subliniază studiul.
Astfel, Autoritatea de concurenţă recomandă Ministerului Agriculturii să identifice soluţii care să faciliteze procedura de scoatere a terenului extravilan din circuitul agricol, astfel încât solicitantul să interacţioneze doar cu Direcţia Agricolă Judeţeană, prin depunerea unei singure documentaţii, şi, totodată, să iniţieze demersurile necesare pentru a permite construirea parcurilor fotovoltaice şi eoliene pe terenurile agricole, situate în extravilan, având clasa III, IV şi V de calitate (terenuri mai puţin fertile), indiferent de suprafaţă.
De asemenea, autoritatea recomandă MADR iniţierea demersurilor necesare în vederea permiterii construirii parcurilor eoliene pe terenurile agricole situate în extravilan, având clasa I şi II de calitate (cele mai fertile), cu asigurarea scopului urmărit din perspectiva producţiei agricole prin utilizarea în sistem dual a acestor terenuri.
„Pe parcursul derulării studiului, legislaţia incidentă a suferit unele modificări de natură să conducă la o simplificare şi fluidizare a procesului de autorizare a operatorilor economici care investesc în capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile (s-a eliminat atât obligativitatea introducerii terenului în intravilan, cât şi obligativitatea modificării Planului Urbanistic Zonal). De asemenea, procesul se va simplifica odată cu intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor şi punerea în aplicare a Ordonanţei de Urgenţă privind licenţa industrială unică, promovată de Consiliul Concurenţei şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului şi care are ca obiectiv debirocratizarea mediului de afaceri. Astfel, operatorii economici care investesc în capacităţi de producere a energiei regenerabile vor putea aplica pentru obţinerea licenţei industriale unice, astfel încât toate licenţele, autorizaţiile, acordurile, avizele sau permisele necesare desfăşurării activităţii vor fi obţinute în cadrul unei singure proceduri, realizată prin mijloace electronice, prin intermediul Punctului de contact unic electronic pentru licenţa industrială (autorizaţia de construire va fi inclusă în licenţa unică industrială începând cu data de 1 ianuarie 2025)”, se precizează în comunicat.
Consiliul Concurenţei a colaborat cu reprezentanţii MDLPA şi MADR în vederea identificării unor soluţii de eficientizare a procesului de autorizare a lucrărilor de construcţii, pe parcursul derulării studiului.
În perioada următoare, Autoritatea de concurenţă va finaliza un alt studiu ce vizează posibila restricţionare a accesului pe piaţă al producătorilor de energie din surse regenerabile în cadrul procesului de obţinere a avizului tehnic de racordare (ATR) de la operatorul de transport/distribuţie a energiei electrice.
Scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe mai mari de 50 ha se poate face astăzi doar prin Hotarâre de Guvern
Reamintim, scoaterea din circuitul agricol, temporar sau definitiv, a unor suprafețe de teren, procedură aprobată prin Ordinul Ministerului Agriculturii nr. 83 din 23 februarie 2018, prevede că, pentru utilizarea terenului în alte scopuri decât pentru agricultură, este nevoie de o mulțime de documente (de la actul de proprietate, până la certificatul de urbanism, studiul pedologic și agrochimic, memoriul tehnic al lucrării etc.). Ordinul 83/2018 venea cu o prevedere extrem de greu de realizat în România: scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe de teren de peste 100 ha se poate face doar prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale!
În anul 2022, Ministerul Agriculturii adoptă un nou ordin, 299/2022, mai restrictiv decât primul! De exemplu, necesitatea adoptării unei Hotărâri de Guvern ”scade” la jumătate: de la 100 ha, la 50 ha. Astfel, orice investiție energetică (fie că e vorba despre un parc fotovoltaic, de o stație de transformare pentru Transelectrica sau baterii de stocare a energiei), a cărei suprafață depășește 50 ha, are nevoie de o Hotărâre de Guvern pentru scoaterea terenului din circuitul agricol!
În plus, apar noi bariere: memoriul tehnic al investiției trebuie să conțină și necesitatea și oportunitatea realizării investiției! Și, în plus, este nevoie și de o adeverință ”emisă de primărie, din care să rezulte: datele de amplasare, categoria de folosință a terenului, precum și faptul că aceste suprafețe sunt utilizate în scopuri agricole, iar obiectivul de investiție pentru care se solicită aprobarea scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol servește activitatea agricolă”.
Și, pentru ca orice investiție să devină aproape imposibilă, Ordinul 299/2022 prevede: ”La articolul 4, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins: (4^1) În cazul în care se solicită aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol pentru amplasarea obiectivelor de investiție prevăzute la art. 92 alin. (2) lit. j) din lege, documentația prevăzută la alin. (1) se completează cu proiectul tehnic privind amplasarea în cadrul fermelor a obiectivelor specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile, utilizate exclusiv în scopul asigurării energiei pentru consumul propriu al exploatației”.
Practic, investițiile în energii regenerabile pot fi făcute doar pentru auto-consum! Altminteri spus, dacă se dorește construirea unui parc fotovoltaic de 50 MW, toată energia produsă va trebui utilizată în cadrul fermei agricole! Ce fermă ar fi aceea care consumă 50 MWh într-o oră?! Pentru că vor fi și momente în care parcul fotovoltaic va produce la capacitate maximă! Ar trebui să fie o fermă mai mare ca Dacia Pitești! Pentru că Dacia consumă circa 300.000 MWh pe an, adică aproximativ 30 MWh pe oră!
Așa cum Focus Energetic a subliniat în numeroase rânduri, din punctul nostru de vedere, toate aceste bariere puse în fața investițiilor în energie apar doar pentru ”a prezerva” profiturile celor ce investesc în agricultură! Pentru că suprafețele de teren care ar fi necesare investițiilor în proiecte energetice sunt absolut nesemnificative! În principiu, 1 MW fotovoltaic se construiește pe 1 ha de teren. Ceea ce ar însemna ca 10.000 MW să se construiască pe 10.000 ha! Care ar însemna mai mult de jumătate din capacitatea instalată astăzi în România (circa 18.000 MW). La aproape 15 milioane ha teren agricol, cât are România, practic, cele 10.000 ha sunt absolut insignifiante!
Astăzi, investitorii, fie în agricultură, fie în energie, nu cumpără, ci ”închiriază” terenurile pentru dezvoltarea proiectelor agricole sau energetice. Chiriile pe care le plătesc energeticienii pe pământ depășesc și 2.000 euro pe hectar pe an. În același timp, arendașii (cei ce ”închiriază” terenuri pentru a face agricultură) plătesc, în medie, 200 euro/ha/an. Evident că proprietarii de terenuri vor dori mai degrabă să închirieze terenurile pentru proiecte energetice! Ar câștiga de 10 ori mai mult! Și, chiar dacă nu le închiriază pentru proiecte energetice, oricum vor avea pretenții mai mari de la arendași! Ceea ce, evident, nu are cum să-i bucure pe arendași! Și, probabil, de aici ”râvna” cu care Ministerul Agriculturii pune piedici investițiilor în energie! Fără să țină cont că, printr-o astfel de legislație, face mai mult rău României decât bine! Pentru că, fără investiții în energie, România nu va deveni ”mai verde”, nu-și va atinge țintele asumate, nu va avea suficientă energie pentru a-și asigura consumul intern!
