Mircea Fechet a ajuns la primul său Consiliu de Mediu al miniștrilor din Uniunea Europeană din acest mandat. Per total, ministrul a fost de acord cu toate măsurile discutate la această reuniune, cu doar mici atenționări, chiar dacă alte state au anunțat că nu le susțin. România ar avea o problemă cu camioanele noi, din cauza emisiilor scăzute, greu de atins, dar este nevoie de toate măsurile ca să ajungem la un aer cât mai curat. Chiar și celelalte decizii în sprijinul calității aerului trebuie aplicate, cu toate costurile ridicate pe care le presupune.
Președinția suedeză a Consiliului UE a organizat reuniunea miniștrilor Mediului din statele membre. În centrul atenției au fost Regulamentul privind restaurarea naturii, Regulamentul referitor la modificarea și completarea Regulamentului nr. 1242 din 2019 privind standardele referitoare la emisiile de CO2 provenite de la vehiculele grele noi și Directiva privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa.
Ministrul Mircea Fechet, prezent la reuniune, și-a exprimat îngrijorarea privind impactul unor ținte foarte ambițioase asupra accesibilității prețurilor și asupra gradului de modernizare a flotei existente de vehicule grele, în special în Statele Membre care se confruntă deja cu o vechime ridicată a acestora, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Mediului.
„România salută această propunere de Regulament din perspectiva obiectivelor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și a îndeplinirii obiectivului UE 2050 de neutralitate climatică. Totodată, vehiculele grele cu emisii scăzute sau zero pe drumurile europene ar contribui la eforturile Statelor Membre, inclusiv ale României, de îndeplinire a obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, ca urmare a adoptării pachetului legislativ „Fit for 55”. De asemenea, considerăm că atingerea țintelor privind autobuzele electrice va sprijini eforturile de îmbunătățire a calității aerului, în special în marile centre urbane. De asemenea, este foarte important să avem în vedere consumatorul final”, a susținut ministrul român al Mediului.
De altfel, calitatea aerului a fost în centrul atenției miniștrilor Mediului. „Având în vedere efectele poluării aerului asupra sănătății umane, revizuirea Directivei privind calitatea aerului înconjurător este necesară, iar propunerea de noi standarde de calitate, în acord cu ultimele orientări privind calitatea aerului la nivel mondial, este importantă. Totuși, atingerea noilor standarde de calitate a aerului într-un termen scurt implică măsuri ambițioase cu costuri ridicate”, a atras atenția Fechet. „Pentru a crește eficacitatea eforturilor de îmbunătățire a calității aerului înconjurător și pentru a atinge standardele de calitate a aerului, considerăm că este necesară o identificare corectă a surselor relevante de emisii, precum și identificarea și punerea în practică a măsurilor concrete și eficiente de reducere a emisiilor din aceste surse și posibilitatea de a verifica eficiența acestor măsuri”, a adăugat înaltul oficial român.
Totuși, se pare că Regulamentul privind restaurarea naturii a condus la cele mi mari dezbateri. „România susține obținerea acordului, iar măsurile de restaurare pe care le vom pune în aplicare vor aduce multe beneficii pentru mediu și cetățeni și vor contribui la obiectivul UE de neutralitate climatică”, a spus ministrul român al Mediului. Măsurile introduse prin acest regulament au impact asupra măsurilor de dezvoltare a statelor membre.
„Considerăm că textul adoptat astăzi are meritul de a oferi flexibilitatea necesară pentru Statele Membre de a decide unde se aplică și care sunt măsurile de restaurare cele mai eficiente pentru acestea, inclusiv din perspectiva circumstanțelor și specificităților naționale, dar fără a pune în pericol îndeplinirea obiectivelor. De asemenea, eforturile în ceea ce privește asigurarea finanțării implementării acestui regulament nu sunt neglijabile. Un alt aspect important pentru România, pe care l-am menționat încă de la începutul discuțiilor, este nedeteriorarea, element esențial al acestui Regulament, dar foarte sensibil, mai ales din perspectiva zonelor din afara rețelei Natura 2000. Apreciem că soluția de compromis propusă răspunde îngrijorărilor exprimate de România din perspectiva implicațiilor economice și sociale”, a adăugat Fechet.
Demnitarul român a punctat că Planul de restaurare a naturii va avea un rol esențial pentru identificarea măsurilor care contribuie la îmbunătățirea serviciilor ecosistemice sănătoase și vor sprijini producția agricolă și securitatea alimentară. „Aceste măsuri vor contribui inclusiv la productivitatea solului, furnizarea și calitatea apei, crearea interacțiunilor între obiectivele de restaurare și cele de energie și climă. În acest context, salutăm abordarea treptată propusă pentru pregătirea de către fiecare Stat membru a acestui plan și propunerea privind ciclurile de monitorizare”, a completat ministrul Fechet, potrivit comunicatului.
Următoarea reuniune a Consiliului de Mediu va fi organizată de Președinția spaniolă a Consiliului UE la Luxemburg, în data de 16 octombrie 2023.
