Ministerul Economiei este pe cale să finalizeze „mica restructurare” a producţiei naţionale de energie electrică, prin înfiinţarea Complexului Energetic Oltenia. Probabil în două săptămâni, Guvernul va aproba Hotarârea de înfiinţare a noii structuri.
De câţiva ani, guvernanţii „se chinuie” să restructureze producţia de electricitate a ţării. Încă din 2008, Guvernul, pe atunci liberal, încerca reorganizarea sistemului energetic naţional într-o singură companie, pe care fostul comisar european pentru Energie, Andris Piebalgs, o numea “monstru energetic”. Din aprilie 2009, actuala guvernare PDL-istă încearcă să restructureze sistemul energetic în noi campioni naţionali. Astfel, Electra ar fi urmat să fie formată din complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, SH Râmnicu Vâlcea, SH Sibiu, SH Târgu Jiu, sucursale (fără personalitate juridică) din structura actualei Hidroelectrica, filiala Hidroserv Râmnicu Vâlcea, din structura Hidroelectrica, şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO). Hidroenergetica, celălalt campion naţional, urma să fie alcătuită din Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursale din structura Termoelectrica (S.E. Paroşeni şi Termoserv Paroşeni), sucursale din structura Hidroelectrica (SH Bistriţa, SH Buzău, SH Cluj, SH Curtea de Argeş, SH Haţeg, SH Porţile de Fier, SH Oradea, SH Sebeş şi SH Slatina), filiale ale Hidroelectrica (Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg şi Hidroserv Cluj) şi o parte din Compania Naţională a Huilei (CNH), după restructurare.
Cum sindicatele şi Fondul Proprietatea (acţionar la mai multe companii ce ar fi intrat în structura Electra şi Hidroenergetica) s-au opus vehement, inclusiv în instanţă, justiţia din România a oprit, practic, definitiv, înfiinţarea celor doi campioni naţionali.
Pe de altă parte, structura actuală de producere a electricităţii este criticată de aproape toată lumea, având în vedere că este divizată pe tipul de combustibil folosit: apă, uraniu, cărbune şi gaze. În plus, cu excepţia centralei atomice de la Cernavodă, mai toţi producătorii interni au durata de viaţă depăşită. Astfel, termocentralele produc cel mai scump curent electric, iar hidrocentralele – cel mai ieftin. Dintre hidrocentrale, doar cele pe lignit, în care s-au făcut şi investiţii masive în retehnologizare, pot concura pe piaţa liberă.
În plus, cu puţin timp în urmă, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, avertiza asupra problemelor din sistem. “Atenţionez public faptul că, dacă Electra şi Hidroenergetica nu se înfiinţează din diverse raţiuni, România va avea o mare problemă cu asigurarea securităţii energetice începând cu luna mai 2012”, a declarat Adriean Videanu într-un intreviu acordat Hotnews.
În aceste condiţii, autorităţile încearcă „să cârpească” o nouă reorganizare.
Astfel, complexele energetice pe lignit, Turceni, Rovinari şi Craiova, împreună cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) vor înfiinţa un nou complex energetic (CE), Oltenia. Exploatările miniere din subteran ale SLNO, Ploştina şi Lupoaia, vor fi încorporate într-o filială a viitorului CE Oltenia, iar apoi închise.
În ceea ce priveşte un complex energetic pe huilă, din care să facă parte termocentralele Deva şi Paroşeni, alături de Compania Naţională a Huilei (CNH), lucrurile sunt mult mai complicate. Niciuna dintre aceste companii nu are profit şi nici perspective „prea roz”. Până când guvernanţii nu obţin acceptul Bruxelles-ului privind datoriile istorice ale acestora, complexul energetic pe huilă „mai aşteaptă”.
