Comisia Europeană a adoptat un set de acte normative prin care statele membre să poată compensa costurile cu certificatelor de emisie înregistrate de industriile energo-intensive, în perioada de aplicare a schemei de comercializare a acestor certificate (ETS) 2013-2020. Cadrul legislativ al UE are în vedere elaborarea de norme interne de către statele membre, prin care să se aplice măsuri de sprijin de asemenea manieră încât să se atingă obiectivul Uniunii Europene de scădere a emisiilor de carbon, dar, în acelaşi timp, de a se menţine condiţii de concurenţă echitabile între operatorii de pe piaţa internă a UE.
Sectoarele considerate eligibile pentru compensare includ producători de aluminiu, cupru, îngrăşăminte, oţel, hârtie, bumbac, produse chimice şi unele materiale plastice, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.
“Dacă se fac schimburi de producţie între UE şi ţări terţe, cu reglementările de mediu mai permisive, acest lucru ar putea submina obiectivul nostru de reducere globală a emisiilor de gaze cu efect de seră. Ar putea exista un astfel de risc, în unele sectoare, având în vedere impactul preconizat al ETS asupra costurilor cu energia electrică, din 2013. Normele adoptate permit statelor membre să abordeze această problemă, menţinând, în acelaşi timp, stimulente pentru decarbonizarea producţie şi consumului şi reducerea la minimum a oricărei denaturări a concurenţei”, a declarat Joaquín Almunia, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar general pentru Concurenţă.
Reformă cu subvenţii
Reforma ETS convenită în 2009 prevede că toate instalaţiile care intră în schema de comercializare trebuie să-şi cumpere certificatele de emisie în baza cărora pot funcţiona. Există şi câteva excepţii, cele referitoare la producţia de energie pentru populaţie sau cele cu risc de relocare, precum industria cimentului. Mai sunt şi industriile energo-intensive, cum este cea a aluminiului, care ar înregistra costuri de producţie mult mai ridicate decât în ţările care nu aplică astfel de măsuri de limitare a emisiilor de carbon. De aceea, Comisia Europeană a considerat că este necesar să se acorde compensaţii, pentru a nu se denatura competiţia pe piaţă, astfel încât acestea să nu contravină legislaţiei privind ajutorul de stat. Prin urmare, Comisia a adoptat legislaţia care stabileşte criteriile pe baza cărora statele membre pot sprijini anumite categorii de utilizatori, care se preconizează a fi deosebit de afectaţi de reforma ETS.
Limită la ajutoare
Noile norme permit subvenţii de până la 85% din creşterea cu care se confruntă cele mai eficiente companii din fiecare sector în perioada 2013 – 2015, nivel de subvenţionare care va scădea treptat la 75%, în 2019-2020. În plus, centralele electrice de înaltă eficienţă nou construite, până în 2020, care vor avea şi instalaţii de captare şi stocare a carbonului în condiţii de siguranţă pentru mediu, pot primi sprijin de până la 15% din costurile de investiţii.
În martie 2007, Consiliul European a adoptat un pachet legislativ privind schimbările climatice şi energia, cu scopul de a combate schimbările climatice şi a creşte securitatea energetică UE, concomitent cu consolidarea competitivităţii. Directiva ETS, astfel cum a fost modificată în 2009, este o componentă centrală a acestei politici, precizează comunicatul CE. Astfel, CE s-a angatat ca, până în 2020, să se înregistreze o reducere cu 20% a emisiilor de CO2 comparativ cu 1990, ponderea energiilor regenerabile în consum să reprezinte 20%, iar eficienţa energetică să crească cu 20%.
