Acasă MediuDezvoltare Durabila Colectarea selectivă cu legi multe și fapte puține

Colectarea selectivă cu legi multe și fapte puține

de L M

România are legislație mai mult decât are nevoie pentru colectarea selectivă a deșeurilor, dar mai nimeni nu face nimic pentru a proceda așa, este concluzia celor prezenți la conferinţa Circular 7, organizată în cadrul Conferinţelor Green Report. Primăriile nu organizează serviciul de colectare selectivă, populația nu separă gunoaiele, firmele de salubritate mai mult mătură, iar reciclatorii ajung să importe deșeuri ca să le meargă afacerile. Singurii fericiți sunt proprietarii de gropi de gunoi. Între timp, noi așteptăm amenzile de la Comisia Europeană, pentru că nu prea există șanse să scăpăm de infringement în ceea ce privește colectarea selectivă.

„Din păcate, noi, astăzi, nu ne vom atinge ţinta de 50% colectare selectivă, la final de 2020. Noi nu reciclăm cât ne-am dori, nu pentru că nu ar avea cine şi nu ar avea cum, ci pentru că nu prea avem ce. Problema noastră cea mai importantă astăzi este cum toate aceste deşeuri cu o valoare ridicată, în loc să le vedem la gropile de gunoi, ar trebui să ajungă la reciclatori. Am o pasiune pentru păduri, dar nu vreau să vă ascund că am fost la groapa de gunoi de la Boldeşti, din Prahova, apoi am fost la Chiajna, ieri la Glina şi mi se rupe sufletul când văd în aceste depozite imense cantităţi de PET-uri care în mod normal ar putea fi reciclate. Dacă nu atingem această ţintă, vom intra în procedură de infringement şi vom plăti nişte penalizări până când ne vom conforma. S-ar putea ca acest cost al penalităţilor să fie mai mare decât dacă am fi investit în a fi focusaţi să luăm măsuri preventive”, a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, la Conferința Circular 7.

Ministrul a ținut să precizeze că România trebuie să ţină cont de faptul că, în următorul exerciţiu financiar, Comisia Europeană nu va mai acorda finanţări pentru modernizarea SMID-urilor (n.r. – Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor), nu recomandă construcţia altor gropi de gunoi şi nici construcţia de incineratoare.

„Avem groapa de gunoi de la Chiajna, care are staţie de sortare. Am fost ieri (n.r. – marţi, 25 februarie 2020) la Glina, care are o staţie de sortare ce ar putea să sorteze până la 70.000 de tone de deşeuri pe oră. Sunt convins că dacă aceste staţii de sortare din ţară ar funcţiona, nu am mai fi nevoiţi să ducem la groapa de gunoi foarte multe materiale. Dacă nu ajungem la 50% la final de an, aproape că suntem obligaţi prin 2030 să ducem la depozitul ecologic de deşeuri doar 10%. Trebuie să plătim fiecare dintre noi pentru cât aruncăm. Cred că privim un pic greşit, pentru că de fiecare dată s-a aşteptat ca lumina să vină de la ministere. S-au făcut de multe ori consultări publice, ultimul caz cinci zile pe Facebook. Asta nu este consultare publică”, a susţinut oficialul, făcând trimitere la sondajul făcut de primarul general al Capitalei în urma căruia a decis anularea vinietei Oxigen.

Alexe a apreciat că autorităţile publice locale trebuie să fie mai implicate în privinţa colectării deşeurilor municipale şi că, pe de altă parte, autorităţile de control nu-şi fac treaba aşa cum ar trebui. „Am lansat public către toţi cei care sunt implicaţi în această industrie, de la producători la reciclatori, să facem în aşa fel încât să fie un consens. La nivel de Bucureşti suntem la 8% grad de reciclare. Haideţi să începem să nu mai arătăm cu degetul către alţii că nu şi-au făcut treaba”, a precizat Costel Alexe.

Damov: cum se spune la Iași- „ Toţi suntem di vină”

„Ca să răspund la întrebarea cine e de vină pentru gradul mic de reciclare din România, o să spun cum se spune la Iaşi: <Toţi suntem di vină>. Problema responsabilităţii, care s-a aruncat undeva unde nu se mai controlează. Nu avem puncte de măsurare, nu ştim ce măsurăm, nu ştim de raportăm, până la urmă nu ştim ce facem”, a tras concluzia Constantin Damov, preşedintele Green Group şi şeful Asociaţiei Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC).

„Lucrurile trebuie puse la punct. Este probabil pentru prima oară când Ministerul Mediului poate să ia nişte decizii pe baza unui studiu, Până acum, deciziile s-au luat pe emoţie… Coaliţia noastră ar vrea să facă un studiu cu mediul academic din România despre ce s-a întâmplat din momentul în care a apărut această OUG 74, anul trecut. Să vedem care sunt efectele şi cum a evoluat colectarea la noi în ţară. Problema reciclării este colectarea, nu reciclarea. Toată lumea spune că România nu reciclează suficient. Nu, România nu colectează suficient”, a atras atenţia Damov.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională.

De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

 

din aceeasi categorie