China intenţionează să concedieze între cinci şi şase milioane de angajaţi de la companiile de stat neperformante în următorii doi ani, în cadrul eforturilor destinate reducerii supracapacităţilor industriale şi poluării, au declarat două surse din apropierea conducerii chineze, transmite Reuters, preluat de Agerpres. Dintre aceştia 1,8 milioane de angajaţi provin din industria oţelului şi a cărbunelui.
Beijingul încearcă să-şi relanseze economia, care încetineşte, prin eficientizarea unor sectoare industriale supradimensionate, începând cu cărbunele şi oţelul, însă concedierile reprezintă o sursă de îngrijorare pentru unele regiuni, înaintea sesiunii anuale a Parlamentului chinez, care va începe săptămâna viitoare.
Potrivit uneia dintre surse, planurile Guvernului de la Beijing de a concedia cinci milioane de angajaţi din industriile care suferă de o ofertă excedentară reprezintă cel mai amplu program de restructurare demarat în ultimele două decenii. Potrivit acestei surse, sunt vizate un număr de şapte sectoare, inclusiv cimentul, producţia sticlei şi construcţiile de nave. În schimb, producţia de echipamente pentru energia fotovoltaică va fi scutită, chiar dacă suferă de un excedent de producţie, pentru că are, în continuare, potenţial de creştere.
O a doua sursă a informat că numărul persoanelor concediate va fi de şase milioane. Această sursă a precizat că întreprinderile care vor fi închise vor trebui să ramburseze creditele oferite de bănci, pentru a evita ca băncile de stat să acumuleze credite neperformante. Ambele surse au dorit să-şi păstreze anonimatul, având în vedere faptul că este vorba de un subiect sensibil din punct de vedere politic, care ar putea declanşa proteste, în special în regiunile din nordul capitalei Beijing. „Cu siguranţă vor fi dispute între autorităţile centrale şi cele locale”, a declarat a doua sursă.
Recent, ministrul chinez al resurselor umane, Yin Weimin, a declarat că Guvernul de la Beijing estimează că va concedia 1,8 milioane angajaţi în industriile cărbunelui şi oţelului, dar nu a oferit un calendar exact când ar urma să aibă loc aceste restructurări.
Închiderea aşa numitelor „firme zombi” a fost identificată de Guvernul chinez drept una dintre priorităţile pentru acest an, iar premierul Li Keqiang a promis, în luna decembrie, că acestea vor fi restructurate. Termenul „firme zombi” se referă la companiile care au încetat producţia, dar păstrează personalul pe statele de plată, deoarece autorităţile locale sunt îngrijorate de posibilul impact social şi economic al falimentelor şi şomajului.
Reducerea capacităţilor de producţie va duce la concedieri în 2016, a explicat oficialul chinez, care şi-a exprimat încrederea că rata angajării va rămâne stabilă în acest an, în ciuda presiunilor cu care se confruntă economia.
Obiectivul Chinei este de a-şi diminua în următorii 3 – 5 ani capacitatea de producţie de cărbune cu 500 milioane de tone iar aprobările pentru noi.
Aproximativ 5.000 de angajaţi şi directori de companii din industria siderurgică europeană au participat luna aceasta la un marş de protest organizat la Bruxelles, în dorinţa de a-şi apăra locurile de muncă afectate de concurenţa chineză care îşi comercializează produsele la preţuri reduse pe piaţa din regiune.
O delegaţie a reprezentanţilor Asociaţiei Europene a Oţelului (Eurofer) şi Aegis Europe a fost primită de preşedintele Executivului european, Jean-Claude Juncker.
„Importurile de oţel provenite din China, ale căror volume s-au dublat în ultimele 12 luni, inundă piaţa UE, provocând închideri de uzine şi eliminarea de locuri de muncă în industria siderurgică europeană”, a apreciat Federaţia Eurofer.
Pe lângă dumpingul practicat de producătorii chinezi de oţel, siderurgiştii europeni vizează şi acordarea statutului de economie de piaţă pentru China. Comisia Europeană ar urma să ia o decizie în acest sens până la finele acestui an. În cazul în care China va obţine acest statut, atunci taxele sale vamale vor înregistra o scădere puternică, fapt ce va avea consecinţe pentru concurenţii europeni.
În momentul aderării sale la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), în 2001, China nu a fost înregistrată drept o economie de piaţă, însă acest statut ar urma să fie reexaminat 15 ani mai târziu, în 2016.
Uniunea Europeană este al doilea mare producător mondial de oţel după China, cu o producţie de 177 milioane de tone pe an, respectiv 11% din producţia mondială, potrivit cifrelor Comisiei Europene. Aproximativ 40.000 de locuri de muncă au fost eliminate în ultimii ani în sectorul siderurgic european, care angajează direct sau indirect aproximativ un milion de persoane.
Luna aceasta, Comisia Europeană a demarat noi anchete pentru a stabili dacă importurile a trei produse de oţel provenite din China încalcă regulile comunitare privind concurenţa.
„Nu putem tolera ca aceste importuri la preţuri scăzute în mod artificial să ameninţe industria noastră siderurgică. Sunt hotărâtă să utilizez toate mijloacele posibile pentru a garanta că partenerii noştri comerciali respectă regulile”, a declarat comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom.
Piaţa chineză se confruntă cu o supraofertă de oţel, în condiţiile în care încetinirea celei mai mari economii asiatice a afectat cererea internă de oţel, astfel că acesta este vândut pe pieţele mondiale la preţuri de dumping.
Potrivit experţilor, China, responsabilă pentru jumătate din producţia mondială de oţel, se confruntă în prezent cu o supraproducţie de 340 milioane de tone, adică dublu faţă de cantitatea de oţel produsă anual în Uniunea Europeană.
