Cei mai mari furnizori de energie din țară: termocentralele și importul

În primele trei luni ale anului, energia electrică din țară a fost asigurată, în primul rând, de către termocentralele pe gaze și pe cărbune, iar, în al doilea rând, de importuri, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS). Cantitatea de energie importată a fost cvasi-egală cu cea produsă din surse regenerabile (în hidrocentrale, în parcurile eoliene și fotovoltaice).
Potrivit INS, în perioada 1.I – 31.III.2025, resursele de energie primară și cele de energie electrică au crescut cu 5,7%, respectiv cu 0,3% față de perioada 1.I – 31.III.2024. Principalele resurse de energie primară, în perioada ianuarie – martie 2025, au totalizat 8,16 milioane tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 440.500 tep față de perioada ianuarie – martie 2024. Astfel, resursele totale au fost împărțite aproape egal între producţia internă (care a însumat 4,2 milioane tep, în scădere cu 274.600 tep, – 6,1% faţă de perioada similară din 2024) și import (care a fost de 3,95 milioane tep, în creștere cu 715.100 tep, adică +22,1%). Mai mult, atât importul de gaze naturale (+207,5%), cât și cel de energie electrică (+199%) s-au dublat în primele 3 luni ale acestui an față de perioada similară din 2024.
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 17,7 TWh, în creștere cu 44,7 milioane kWh față de perioada 1.I – 31.III.2024. Deși a avut o scădere de 2,2% (-118,3 milioane kWh), termocentralele au reprezentat cel mai mare producător intern de energie electrică (5,21 TWh). Din cauza secetei, producţia din hidrocentrale a fost de numai 2,7 TWh, în scădere cu 1,69 TWh (-38,3%). La Cernavodă s-au produs 2,95 TWh, în scădere cu 47,3 milioane kWh (-1,6%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I – 31.III.2025, a fost de 1,6 TWh, în scădere cu 526,6 milioane kWh față de perioada similară din 2024, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 665,4 milioane kWh, în creștere cu 169,7 milioane kWh față de perioada 1.I – 31.III.2024.
Al doilea cel mai mare furnizor de energie din țară a fost reprezentat de import, care, practic, s-a dublat (+199,2%), până la 4,55 TWh. De remarcat, importul a fost aproape la fel de mare cât producția de energie verde din țară (hidro, eoliană și fotovoltaică).
Consumul final de energie electrică a fost de 13 TWh, cu 1,3% mai mare față de perioada 1.I – 31.III.2024. Consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 0,2% (până la 9,8 TWh), consumul populaţiei a crescut cu 4,9% (la 3,1 TWh), iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 6,2% (la 0,1 TWh). Consumul propriu tehnologic (CPT) în reţele şi staţii a fost de 1,4 TWh, în scădere cu 94,3 milioane kWh. Exportul de energie electrică a fost de 3,2 TWh, în scădere cu 25,5 milioane kWh. Din păcate, exportul de energie se realizează în perioadele de consum minim, când prețurile pe piața spot (Piața pentru Ziua Următoare – PZU, administrată de OPCOM) sunt mici (uneori, chiar negative), iar importul se realizează aunci când este cel mai mare consum, când prețurile sunt cele mai mari (chiar și la prețuri de aproape 500 euro/MWh).