Este puţin probabil să putem asista în România la schimbări majore ale preţurilor carburanţilor în intervalul de timp imediat următor, dar suntem într-o perioadă de volatilitate ridicată în pieţe, cu efecte atât asupra leului, cât şi în ceea ce priveşte petrolul, cu mulţi factori care pot acţiona oricând semnificativ în ambele direcţii, consideră Silviu Pojar, sales manager Noble Securities – sucursala România. Pe de altă parte, un raport al OPEC relevă faptul că producţia de ţiţei va rămâne mai ridicată decât cererea în 2014, ceea ce, inevitabil, va duce la scăderea preţului petrolului.
Conform unei analize Noble Securities, în prima decadă a lunii noiembrie, preţul petrolului Brent (relevant pentru Europa) a scăzut cu circa 3,7%. Leul s-a depreciate, însă, în aceeaşi perioadă, cu circa 1,9% faţă de dolarul american, astfel încât cei doi factori de influenţă asupra preţurilor carburanţilor din România au acţionat în direcţii opuse. Astfel, în deschiderea lunii curente, preţul petrolului Brent oscila în jurul a 108,8-109 dolari/baril, iar perechea dolar/leu avea valori în jur de 3,2540. La sfârşitul săptămânii trecute, cotaţia petrolului Brent scăzuse uşor sub 105 dolari/baril, iar leul se depreciase până la valoarea de circa 3,3160 lei pentru un dolar.
“Preţurile carburanţilor se construiesc, desigur, într-un mod mai complex decât <<aritmetica>> simplă <<preţ petrol – cotaţie dolar/leu>>. În mod normal, ar fi puţin probabil să putem asista în România la schimbări majore ale preţurilor carburanţilor în intervalul de timp imediat următor, dar suntem într-o perioadă de volatilitate ridicată în pieţe, cu efecte atât asupra Leului, cât şi în ceea ce priveşte petrolul, cu mulţi factori care pot acţiona oricând semnificativ în ambele direcţii”, a precizat Silviu Pojar.
Preţul petrolului a scăzut, în prima decadă a lunii noiembrie, pe fondul întăririi dolarului american.
“Rezultatele nefavorabile raportate de zona euro în ceea ce priveşte şomajul şi inflaţia, faptul că Banca Centrală Europeană a redus dobânda de referinţă, plus evoluţia recentă peste aşteptări în ceea ce priveşte piaţa americană a muncii au fost factorii care au condus în ultima perioadă la deprecierea euro şi, respectiv, la întărirea consistentă a dolarului american. În contextul aprecierii monedei americane, asistăm, în general, la scăderea cotaţiilor mărfurilor şi, deci, şi a petrolului”, a arătat Silviu Pojar.
La nivelul anului 2013, leul a înregistrat o apreciere de circa 1,2% în faţa dolarului la sfârşitul săptămânii trecute, comparativ cu cotaţia sa faţă de dolarul american de la începutul anului; preţul petrolului a marcat, în aceeaşi perioadă, o scădere de circa 5,7%.
Rezultatele bune recente privind piaţa americană a muncii relansează speculaţiile privind posibilitatea reducerii stimulentelor de către FED, fapt care ar trebui să susţină aprecierea dolarului (inclusiv faţă de leu) şi – într-o primă etapă cel puţin- să conducă la scăderea preţurilor mărfurilor (deci şi a cotaţiei petrolului).
“În cele din urmă însă, evoluţiile economice bune (ale SUA şi – să sperăm – şi cele ale UE) vor duce în viitor, în mod firesc, la creşterea cererii de petrol, iar, astfel, va spori inclusiv greutatea mecanismelor clasice de acţiune asupra preţului, respectiv raportul cerere-ofertă. În acelaşi timp, faptul că cele trei zile de negocieri între Iran şi şase puteri mondiale s-au încheiat duminică fără a se ajunge la un acord final privind programul nuclear iranian a lăsat deschisă o altă <<pârghie>> de influenţă a preţului petrolului, până la rezolvarea completă a situaţiei”, a arătat Silviu Pojar.
Oferă mai mare decât cererea
Pe de altă parte, producţia OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) va rămâne mai ridicată decât cererea de ţiţei pe plan mondial în 2014, chiar dacă Arabia Saudită a redus producţia de la nivelul record, transmite Reuters, preluat de Agerpres. În aceste condiţii, preţul petrolului ar trebui să scadă şi, în condiţiile în care cursul leu/dolar nu va avea o influenţă negativă, preţul carburanţilor ar trebui să scadă.
Raportul lunar publicat de Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol se adaugă semnalelor care indică că anul viitor cota de piaţă a OPEC va scădea, din cauza SUA, care folosesc tehnologia de extracţie a petrolului şi gazelor naturale din şist, şi a altor ţări care nu sunt membre OPEC.
Cartelul petrolier estimează că cererea pentru ţiţeiul pe care îl produce va fi, în medie, de 29,57 milioane de barili pe zi, similară cu cea din precedenta prognoză. În octombrie, statele membre au livrat 29,89 milioane de barili pe zi.
Consumatorii au deja suficiente hidrocarburi, indică nivelul stocurilor de ţiţei din ţările dezvoltate, care sunt membre ale OECD, şi din statele emergente, se arată în raportul OPEC.
În timp ce producţia de ţiţei a crescut luna trecută în Libia şi în Irak, Arabia Saudită, cel mai mare exportator, a anunţat reducerea producţiei la 9,75 milioane de barili pe zi, de la nivelul record de 10 milioane de barili pe zi.
În 4 decembrie va avea loc o reuniune a OPEC, unde se va decide dacă se va menţine ţinta de producţie de 30 milioane de barili pe zi. Analiştii nu se aşteaptă la modificări semnificative, atât timp cât preţul barilului de ţiţei depăşeşte nivelul de 100 de dolari dorit de OPEC.
La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex) cotaţia barilului de petrol light sweet crude cu livrare în luna decembrie a crescut cu 0,54 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 95,14 dolari, în timp ce la bursa ICE Futures din Londra cotaţia barilului de petrol Brent cu livrare în luna decembrie a urcat cu 1,28 dolari, la 106,40 dolari.
