Bruxelles-ul a trimis în judecată România şi Bulgaria din cauza conductei ce transportă gazul rusesc spre Balcani, pe motiv că pe acest gazoduct este interzis accesul terţilor. Pe de altă parte, pe conducta Nabucco, prin care se vor transporta gaze din zona Mării Caspice şi Orientul Mijlociu, tot Comisia Europeană a hotarât să interzică accesul terţilor.
“Comisia Europeană (CE) consideră că Bulgaria şi România nu s-au aliniat încă pe deplin la normele UE privind piaţa gazelor naturale şi, prin urmare, a decis astăzi să defere aceste ţări Curţii Europene de Justiţie”, se arată într-un comunicat al CE.
“Comerţul transfrontalier este posibil numai dacă toţi participanţii la piaţă au acces egal la reţelele pentru transportul gazelor naturale în scopul aprovizionării clienţilor. Pentru a garanta acest acces egal al terţilor la reţea, este important să se pună la dispoziţie pe piaţă capacitatea maximă a reţelei. La fel de important este să se furnizeze tuturor participanţilor la piaţă informaţii fiabile şi transparente cu privire la capacitatea reţelei. (…)Comisia asigură monitorizarea procedurilor în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, care au fost iniţiate în iunie 2009 printr-o scrisoare de punere în întârziere (n.r. – declanşarea procedurii de infringement), urmată de avize motivate în iunie 2010 (a se vedea IP/10/836 şi MEMO/10/275). De la începutul acestor proceduri în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Bulgaria şi România au înregistrat progrese în privinţa eliminării deficienţelor. Totuşi, nu a fost încă atinsă deplina conformitate şi, prin urmare, Comisia sesizează Curtea de Justiţie”, se mai arată în comunicat.
Practic, este vorba, în cazul României, de conducta Isaccea – Negru Vodă, prin care se importă o parte din gaze. Reamintim, România produce, prin Petrom şi Romgaz, aproximativ 70% – 80% din necesarul de gaze naturale, restul fiind importat de la concernul rus Gazprom, prin intermediari. Pe lângă acest gazoduct, gazele ruseşti intră în ţară prin conducta Tekovo (Ucraina) – Medieşu Aurit ( România).
Având în vedere contractele şi acordurile interguvernamentale, România consideră gazoductul Isaccea – Negru Vodă drept conductă de tranzit şi nu conductă de interconexiune cu Bulgaria. Practic, prin aceste acorduri, se stipulează că, prin conducte, nu pot trece decât gaze ruseşti.
În condiţiile unei conducte de transport transfrontalier (cum sunt, de exemplu, gazoductele Giurgiu – Ruse sau Szeged – Arad), accesul terţilor la reţea trebuie asigurat. Altfel spus, oricine are bani şi poate închiria capacitate, poate transporta gaze naturale de oriunde şi în orice direcţie (înspre şi dinspre Bulgaria sau înspre şi dinspre Ungaria în cazul celor două conducte de transport transfrontalier). Ceea ce nu se întâmplă în cazul Isaccea – Negru Vodă.
Bani grei din tariful de tranzit
De altfel, şi în Strategia de Interconectare a Transgaz se vorbeşte despre “conducta de tranzit” dinspre Ucraina spre Bulgaria prin România. De fapt, pe tronsonul Isaccea – Negru Vodă există trei conducte, pentru fiecare dintre ele fiind încheiate acorduri interguvernamentale: primul – la data de 29 noiembrie 1970, între Guvernele României şi Bulgariei, al doilea – la data de 29 decembrie 1985, între Guvernele României şi URSS, iar al treilea – la data de 25 octombrie 1996, între Guvernele României şi Federaţiei Ruse. Din 1974 până în 2009, prin Isaccea – Negru Vodă, conform Transgaz, au tranzitat din Federația Rusă spre Bulgaria, Turcia, Grecia şi Macedonia, circa 340 miliarde mc de gaze ruseşti. De remarcat, pentru tranzitul gazelor naturale, România a primit şi primeşte o plată deloc de neglijat (circa 1 dolar/100 km/1000 mc).
Pe de altă parte, din 1979 până în 2008, prin aceeaşi conductă, România a importat 110 miliarde mc (pe la Medieşul Aurit – alte 14 miliarde mc).
Evident, acelaşi lucru se întâmplă şi cu Bulgaria, ţară prin care tranzitează gazul rusesc spre Turcia, Grecia şi Macedonia.
Dacă în cazul conductei Isaccea – Negru Vodă şi a gazului rusesc Bruxelles-ul a trimis România la Curtea Europeană de Justiţie, nu acelaşi lucru se întâmplă cu gazoductul Nabucco. În decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 1228/24.06.2008 se precizează că, având în vedere “prevederile articolului 22 – Noua infrastructură din Directiva 2003/55/CE privind reglementările comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 98/30/CE (…) se acordă scutire de la prevederile legislaţiei referitoare la accesul terţilor la sistemele de transport al gazelor naturale şi de la metodologiile de tarifare, tronsonului românesc al gazoductului Nabucco”. Perioada de aplicare a scutirii este de 25 de ani de la data la care devine operaţional primul tronson al gazoductului Nabucco. De altfel, toate autorităţile din ţările membre UE au dat astfel de decizii privind interzicerea accesului terţilor la Nabucco.
Altfel spus, pentru Nabucco nu se aplică regula privind accesul terţilor la reţea, în schimb se aplică pentru Isaccea – Negru Vodă! Reamintim, gazoductului Nabucco (susţinut şi de americani), care ocoleşte Rusia şi ca sursă de aprovizionare, şi ca rută de transport, ar urma să aducă aproximativ 30 miliarde de metri cubi de gaz pe an din zona caspică şi Orientul Mijlociu, prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, până în Austria.
Discriminare la conductă
În aceste condiţii, Bruxelles-ul cere României şi Bulgariei să renegocieze contracte încheiate pe circa 30 de ani şi acorduri interguvernamentale cu Rusia, în condiţiile în care pentru propria conductă stabileşte alte regului! Ceea ce reprezintă un tratament “perfect” discriminatoriu! De remarcat, problema nu o reprezintă Federaţia Rusă, ci tratamentul la care este supusă România, mai ales în condiţiile în care o renegociere a acordurilor privind tranzitul gazelor ruseşti ar putea “torpila” tratativele Bucureştiului cu Moscova privind includerea României în proiectul South Stream. Acest proiect, dezvoltat de concernul Gazprom, prevede aprovizionarea Europei cu gaz rusesc, iar din tariful de tranzit al gazelor România poate obţine sume extrem de importante! De asemenea, au demarat unele negocieri privind importul direct al gazelor ruseşti în România. În prezent, gazele ruseşti sunt aduse de intermediari agreaţi de Gazprom la unul dintre cele mai mari preţuri practicate pe piaţa europeană: circa 550 dolari/1000 mc.
