Peste 1.000 de baraje nu îndeplineau, în 2017, condiţiile de siguranţă, existând riscul producerii unor catastrofe cu efecte semnificative asupra populaţiei, proprietăţilor şi mediului, se arată în „Raportul Public pe anul 2017” al Curţii de Conturi, postat pe site-ul instituţiei. La sfârșitul anului trecut, „Apele Române” dădeau ca neautorizate aproximativ 700 de baraje de importanță redusă, deținute în special de primării, care nu au bani să le pună în ordine.
„Un alt aspect constatat a fost legat de situaţii în care deţinătorii unor lucrări hidrotehnice nu au efectuat toate demersurile în vederea autorizării funcţionării acestora. A rezultat faptul că un număr de 39 de baraje de importanţă excepţională şi deosebită (categoriile A şi B) nu erau autorizate/avizate să funcţioneze în condiţii de siguranţă. Referitor la barajele din categoriile de importanţă C şi D (baraje de importanţă normală şi redusă), la nivelul anului 2017, un număr de 982 de baraje nu erau autorizate/avizate să funcţioneze în condiţii de siguranţă, existând astfel riscul producerii unor catastrofe, cu consecinţe semnificative asupra populaţiei, proprietăţilor şi mediului”, se arată în raport, la capitolul destinat activităţii Ministerului Apelor şi Pădurilor, informează Agerpres.
Curtea de Conturi recomandă, astfel, efectuarea tuturor demersurilor necesare în vederea funcţionării în condiţii de siguranţă a barajelor şi lacurilor de acumulare.
În total, Curtea de Conturi a identificat prejudicii în valoare de 350 de milioane de lei şi venituri neîncasate de 932 milioane de lei, în urma controalelor efectuate anul trecut privind exerciţiul financiar 2017, potrivit raportului menţionat.
Varianta ANAR
La finele lui 2018, dintr-un total de 181 de baraje şi de lacuri de acumulare din categoriile de importanță A și B (n.r. – de importanță excepțională și deosebită), 180 sunt autorizate, iar un baraj are lucrări de punere în siguranţă în execuţie, urmând a fi autorizat imediat după finalizarea și recepția lucrărilor, anunța, la sfârșitul nului trecut Administrația Națională „Apele Române ” (ANAR).
În cazul micilor baraje, încadrate în categoriile de importanță C și D (n.r. – baraje de importanță normală și redusă), dintr-un total de 2.002 baraje, circa 34% sunt neautorizate. „Barajele neautorizate sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă, diferite alte entităţi comerciale private(societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc.) şi au termen de conformare permanent. O situație deosebită se înregistrează în cazul autorităților locale, cu dificultăți în asigurarea resurselor financiare și umane necesare administrării în siguranță a acestor baraje, fapt ilustrat de procentul de numai 20% de autorizare a propriilor acumulări”, preciza ANAR.
