Sergiu Oprescu
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) analizează posibilitatea realizării unui studiu privind impactul noilor reglementări în domeniul energiilor regenerabile asupra instituţiilor financiare. Noile prevederi legislative pot face ca băncile să devină unii dintre cei mai mari producători de regenerabile din ţară! Şi asta pentru că s-ar putea să fie obligate să preia grupurile energetice de la proprietarii falimentari.
“Fiecare bancă are propria analiză, dar ne gândim să realizăm un studiu privind impactul noilor reglementări privind susţinerea energiilor regenerabile asupra sistemului bancar”, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele ARB.
Reamintim, pachetul legislativ comunitar “20-20-20” prevede ca, până în anul 2020, emisiile de gaze cu efect de seră să scadă cu 20%, eficienţa energetică să se îmbunătăţească cu 20%, iar energiile regenerabile în consumul total să reprezinte tot 20%. Pentru a atinge ţintele, cel puţin în domeniul energiilor verzi, România a adoptat o lege, 220/2008, prin care acestea sunt susţinute prin certificate verzi şi cote obligatorii de consum. În plus, legislaţia prevedea, iniţial, că energia produsă din surse regenerabile este preluată cu prioritate în sistemul energetic naţional (SEN).
Legea a fost amendată în numeroase rânduri, de la amânarea emiterii unor certificate până în anii 2017 – 2018, până la exceptarea unor consumatori şi revizuirea cotelor obligatorii.
În ultimele zile, “regenerabilii” au primit “lovitură după lovitură”: Parlamentul şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) au modificat legislaţia prin care diminuează facilităţile pentru regenerabili.
Astfel, în Parlament, s-a modificat Legea energiei şi gazelor naturale şi a fost redefinit accesul prioritar la reţele electrice, care, acum, reprezintă “ansamblul de reguli şi condiţii tehnice şi comerciale prin care unor categorii de producători li se asigură posibilitatea preluării în reţea, în orice moment, a energiei electrice produse, în funcţie de capacitatea racordului la reţea şi de disponibilitatea unităţilor/resurselor eligibile, fără a se pune în pericol siguranţa sistemului”. De asemenea, siguranţa sistemului energetic naţional reprezintă “asigurarea continuităţii în alimentare de către operatorul de transport şi de sistem a unui mixt de producere şi a serviciilor tehnologice de sistem, astfel încât să poată fi suplinită ieşirea din funcţie a oricărei capacităţi energetice, fără a se deconecta consumatori de la reţea”. În plus, conform modificărilor, devine obligatorie “promovarea utilizării surselor regenerabile de energie în cel mai eficient mod, astfel încât să se obţină cel mai mic preţ la consumatorul final”. Altminteri spus, energiile regenerabile nu mai sunt preluate cu prioritate în SEN, iar preţul, la care, cel mai probabil, se adaugă şi subvenţiile, devine încă un criteriu pentru preluarea energiei.
Totuşi, cea mai mare lovitură pentru energiile verzi vine de la ANRE. Autoritatea propune, pentru anul viitor, o cotă obligatorie de energie regenerabilă de 8,3%, în condiţiile în care legea 220/2008 prevedea o cotă de 18%. De altfel, legea prevedea ca, în anul 2014, cota să fie de 15% şi a fost de 11,1%, în 2015 trebuia să fie 16% şi a fost 11,9%, iar în 2016, în loc de 17% este de 12,15%.
Risc de insolvenţă
„Aceste ipoteze de calcul au condus la estimarea unui număr de circa 28 milioane CV şi, ţinând seama de restricţia fundamentală privind impactul certificatelor verzi în factura consumatorilor finali, a rezultat posibilitatea preluării în piaţă în vederea tranzacţionării a circa 45% din totalul certificatelor verzi emise (inclusiv cele recuperate)”, se arată într-o Notă a ANRE privind cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2017.
De remarcat, pe piaţă există şi un excedent de peste 6 milioane de certificate verzi. Dacă se iau în calcul şi aceste certificate rămase nevândute pe piaţă din anii anteriori, gradul de acoperire scade la 30%, faţă de 45%, avansat de ANRE, dar care a luat în calcul numai certificatele ce se recuperează!
Autoritatea arată că raportările realizate de Departamentul de Energie pentru anii 2013 şi 2014 indică o cotă de energie verde în consumul final brut de 25,13%, respectiv 26,27%, semnificativ mai mare decât cea stabilită pentru traiectoria orientativă la nivelul anilor 2013/2014, de 19,66%.
Totuşi, ANRE recunoaşte că, o cotă de 8,3% în 2017, poate conduce, în final, la ratarea ţintei pentru 2020, chiar dacă aceasta a fost atinsă şi chiar depăşită în anii 2013 şi 2014, „ca urmare a posibilei reduceri a veniturilor producătorilor de E-SRE şi, pe cale de consecinţă, la creşterea riscului de intrare a acestora în insolvenţă”.
Conform declaraţiilor producătorilor de energie din surse regenerabile, de la aplicarea legii 220/2008 şi până în prezent s-au investit circa 8 miliarde de euro în domeniu. Din această sumă, aproximativ 4 miliarde de euro au fost împrumutate de la bănci din România. De remarcat, numai BERD a acordat împrumuturi de aproximativ 500 milioane de euro pentru proiecte regenerabile în ţară! Din cele 4 miliarde credite luate de la băncile din România, pentru circa jumătate din sumă riscul de defalut a devenit imens! Garanţiile pentru bănci au fost, pe de o parte, certificatele verzi, iar, pe de altă parte, instalaţiile de producere a energiei.
Şi-uite aşa, pentru că “împrumutaţii” vor intra în faliment, băncile vor deveni unii dintre cei mai importanţi producători de energii regenerabile din România! Încă nu se ştie dacă instituţiile financiare se gândesc să-şi creeze şi departamente specializate pe tradingul de energie!
Dobânzi bancare la minime istorice
Dobânzile bancare se află la minime istorice, atât în România, cât şi în restul lumii, însă, atât băncile, cât şi clienţii trebuie să ia în calcul riscul creşterii acestora şi să nu accelereze prea tare creditarea în aceste momente, pentru că unele împrumuturi acordate în aceste condiţii pot deveni neperformante atunci când dobânzile vor creşte, susţine preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu.
„Suntem într-un mediu de dobânzi scăzute la nivel mondial şi trebuie să luăm în calcul riscul asociat cu majorarea acestor dobânzi. S-ar putea să creştem creditul, dar într-un moment în care dobânzile sunt jos (…) Este un avertisment, între ghilimele, la nivelul industriei pe care ar trebui să îl luăm în calcul. Este un moment de minim istoric. Nu te duci la momentul de minim istoric şi accelerezi foarte puternic pentru că, de fapt, eşti uşor pro-ciclic în momentul de genul acesta. Deci o abordare contraciclică înseamnă, de fapt, ceea ce noi invităm, ca reflecţie”, a explicat Sergiu Oprescu.
Preşedintele ARB spune că existenţa acestui risc nu trebuie tradusă în interdicţia de a acorda sau contracta un credit, însă atât clientul, cât şi banca trebuie să fie conştienţi de acest risc. Astfel, Oprescu susţine că, în momentul în care un client solicită un credit, reprezentantul băncii ar trebui să abordeze clientul astfel: „Dacă o să îţi crească dobânzile până la momentul la care, spre exemplu, valoare ratei în salariul tău o să crească la 40% (presupunând că nivelul anterior era inferior), tu vei fi confortabil cu această rată în viitor? Te gândeşti în momentul de faţă că ar putea să ajungă acolo?”.
„Este vorba de o analiză de senzitivitate pe care clientul ar trebui să o facă şi el, dar şi băncile să poată să îi arate aşa ceva. Este o abordare prudentă, asta vrem să spunem. Nu trebuie să te aduci în zona în care să interzici ceva cuiva, dar trebuie să ai o abordare responsabilă. De fapt şi de drept este şi spiritul Directivei Europene nr. 17, care spune că trebuie să ai o abordare responsabilă cu privire la creditare”, a mai spus Oprescu.
România are potenţial ridicat pentru creşterea creditării
România are un potenţial ridicat de reluare şi de creştere a creditării pe economia reală, având în vedere că are cel mai redus grad de intermediere financiară comparativ cu ţările din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia şi Bulgaria), însă reluarea creditării depinde de mai mulţi factori.
„Avem un potenţial de destul de mare să realizăm o creştere economică mai ridicată, prin simplul motiv că putem să dăm drumul la creditare. Şi acest dat drumul la creditare presupune un set de măsuri la care trebuie să colaborăm cu toţii şi să înţelegem mecanismele. Nu sunt mecanisme simple, presupun o anumită analiză, dar trebuie să o identificăm”, a mai spus Sergiu Oprescu.
Preşedintele ARB a menţionat, în acest context, şi iniţiativele legislative adoptate sau în dezbatere care vizează instituţiile financiare şi care pot afecta reluarea creditării prin faptul ca induc un sentiment de impredictibilitate în piaţă.
Sergiu Oprescu a prezentat o radiografie a creditării în perioada dinaintea crizei şi post criză din care reiese faptul că ţara noastră a înregistrat cele mai mari creşteri înainte de 2009, însă, în post-criză, creditarea a ajuns chiar la stagnare, iar acesta ar putea fi momentul reluării finanţării economiei de către bănci.
„În perioada dinainte de criză, noi am navigat cu viteza cea mai mare, am avut o creştere anuală de 47 puncte procentuale, însă plecând de la o bază foarte scăzută. Dar toate ţările din regiune erau în zona respectivă (de creştere de două cifre -n.r.) Post criză, 2008 – mai 2016, vedem că ne-am temperat foarte mult din punct de vedere al creditului neguvernamental, ne-am dus către zona de zero, adică stagnare şi chiar o uşoară dezintermediere din repoziţionarea segmentelor din creditul neguvernamental”, a mai spus Oprescu.
În ceea ce priveşte creditarea populaţiei, preşedintele ARB a remarcat faptul că s-a produs o mutare de pe creditul de consum, pe perioade mai mici şi mai scump, pe creditul ipotecar, pe termen mai lung şi mai ieftin, şi ca efect al programului Prima Casă. „Deci povara financiară la nivelul gospodăriei a scăzut din această tranformare”, a subliniat Sergiu Oprescu.
El a menţionat faptul că România a înregistrat cel mai mare ritm de creştere pe creditul ipotecar, dar rămâne la cea mai scăzută pondere în PIB dintre toate ţările menţionate.
În schimb, în materie de costuri, dobânzile la ipotecare sunt cele mai reduse, la fel şi marja netă de dobândă, fapt care reprezintă un beneficiu pentru consumator, dar pentru investitori este un indicator descurajant.
Creditarea pe termen lung pentru companii se află, de asemenea, la un nivel scăzut (34% din total credite companii, faţă de o medie europeană de 58%). „M-aş aştepta ca următorul segment de creştere mai accelerată de creditare să fie creditul pentru investiţii acordat societăţilor comerciale”, a subliniat Sergiu Oprescu.
Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB, a subliniat că o creştere cu 2 puncte procentuale a creditului pentru companii atrage o creşte de 1% a economiei.
Pe de altă parte, nivelul de credite neperformante rămâne ridicat în ţara noastră, respectiv 13,11% potrivit definiţiei Autorităţii Bancare Europene, dar este posibil să scadă sub 10% într-un orizont apropiat de timp, în opinia preşedintelui ARB. „Sunt necesare măsuri pentru încurajarea disciplinei financiare, disciplinei contractuale şi a disciplinei de plată”, a mai spus Oprescu în acest context.
