Băncile sunt cei mai mari creditori ai Hidroelectrica

Autorităţile recunosc că băncile sunt cei mai mari creditori ai Hidroelectrica. Dacă insolvenţa a fost cerută pentru datorii neplătite reprezentând, practic, numai dividendele către Ministerul Economiei şi Fondul Proprietatea (în valoare de circa 50 milioane euro), acum guvernanţii se trezesc că alte entităţi sunt cei mai mari creditori ai Hidroelectrica, şi anume băncile, de la care compania a împrumutat peste 800 milioane de euro pentru investiţii şi activitatea curentă.

Conform Legii Insolvenţei, creditorul are dreptul de a participa şi vota în adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciară admis de judecatorul-sindic. Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, ce va fi supus votului adunării creditorilor. Planul de reorganizare poate fi propus de Hidroelectrica, administratorul judiciar sau creditori. Reprezentanţii autorităţilor spun peste tot că, în cadrul planurilor de reorganizare a societăţii, „nu este avută în vedere şi nu va fi promovată vreo acţiune de înstrăinare a unor active dedicate Sistemului Energetic Naţional (n.r. – adică hidrocentrale). (…) Nu este avut în vedere şi nu va fi promovat vreun mecanism de vânzare a acţiunilor deţinute de Statul Român la acest operator economic. (…) Nu este avută în vedere şi nu va fi promovată vreo măsură care ar putea afecta parteneriatul Hidroelectrica cu băncile finanţatoare, precum anularea unor datorii, restructurarea unor împrumuturi sau alte modificări ale programelor de creditare/rambursare aflate în vigoare la data deschiderii procedurii de reorganizare judiciară”.

Din păcate, chiar dacă intenţiile autorităţilor sunt acestea, nu pot fi deloc sigure că ele se vor materializa, pentru că nu pot fi deloc sigure că băncile, principalii creditori, vor fi de acord cu planul de reorganizare propus de Hidroelectrica şi nu vor veni cu propriul plan, care poate prevedea orice, de la vânzarea de acţiuni, până la vânzarea de hidrocentrale. Mai ales că, în adunarea creditorilor, băncile vor avea cel mai important vot!

De altfel, şi şeful OPSPI şi nou administrator special la Hidroelectrica, Remus Vulpescu, spunea că, “în general, băncile nu au niciun motiv să nu accepte planul de reorganizare propus de debitor”; în cazul particular al Hidroelectrica nu a avut cum convinge asistenţa că băncile nu vor proceda în alt mod.

Băncile încep să fie afectate de insolvenţa Hidroelectrica

În plus, în urma întâlnirii avute pe 25 iunie de către reprezentanţii băncilor cu cei ai autorităţilor, bancherii au declarat că, în afara unui „confort verbal” şi a unei promisiuni că Eximbank, deţinută de stat, ar putea acorda un credit-punte pentru Hidroelectrica pentru asigurarea plăţii ratelor şi dobânzilor la împrumuturile din acest an, altceva “nu s-a mai pus pe masă”. “Singurul lucru care a adus o notă pozitivă a fost intervenţia premierului, unde am primit un angajament că finanţatorii nu vor fi afectaţi”, au spus bancherii.

Ceea ce nu s-a întâmplat! Unele bănci deja au început să fie afectate!

Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, partener în cadrul companiei Euro Insol, a anunţat că renegocierea contractelor bilaterale ale Hidroelectrica cu ”băieţii deştepţi” va fi finalizată în luna iulie 2012, iar primul contract, cel cu compania gălăţeană Euro-P.E.C., a fost deja denunţat. În locul contractului cu Euro-P.E.C., băncile vor primi ca garanţie viitoarele contracte pe care Hidroelectrica le va încheia pe bursa de energie. „Energia disponibilă din contractul cu Euro-P.E.C. va fi scoasă la vânzare, în pachete mici, pe pieţele centralizate ale OPCOM”, a declarat Remus Vulpescu.

Din declaraţia şefului OPSPI se nasc două probleme: prima – că o bancă a rămas fără garanţii, iar a doua – că viitoarele contracte încheiate pe OPCOM vor reprezenta noile garanţii pentru bănci. Dar, contractul cu Euro-P.E.C. era încheiat pentru o perioadă mai lungă, care acoperea perioada de creditare, în timp ce contractele pe OPCOM pot fi încheiate pe piaţa spot sau pe un an. Ce se va întâmpla cu perioada de creditare neacoperită de garanţii, nu a spus nimeni!

 Creditele bancare pe termen scurt (linii de credit) active la 31 decembrie 2011 

Creditele bancare pe termen lung 

 Livrările de electricitate în 2011 prin contracte bilaterale 

Din aceste tabele se constată că mai toate băncile au acceptat contractele bilaterale, pe termen lung, cu „băieţii deştepţi”, drept garanţii pentru împrumuturile Hidroelectrica. În prezent, cea mai afectată este Citi International, care a rămas fără o parte din garanţie, având în vedere că administratorul judiciar a denunţat contractul Hidroelectrica cu Euro-P.E.C.

Dacă administratorul judiciar va continua cu denunţarea contractelor bilaterale, după cum crede toată lumea, 9 împrumuturi vor rămâne fără garanţii!

De aceea, este evident că băncile sunt într-un proces de evaluare a expunerilor pe companiile de stat româneşti şi fiecare urmează să decidă ce face în continuare, dacă îşi va reduce sau nu expunerea, dacă va mări sau nu costul creditelor etc.

Astfel, având în vedere precedentul Hidroelectrica, riscul pentru România şi companiile locale, atât cele de stat, cât şi cele private, este ca finanţarea să fie mai scumpă, să crească dobânzuile, pentru că băncile vor lua în calcul acest element neprevăzut, ca statul să-şi bage singur companiile în insolvenţă. De aici până la reducerea finanţărilor, inclusiv la achiziţia tilturilor de stat, nu este decât un pas.

„Se va evalua inclusiv şi expunerea băncilor pe titlurile de stat, dar totul depinde de la bancă la bancă”, a declarat, recent, Răsvan Radu, directorul general al Unicredit Ţiriac Bank.

Preţurile reglementatesunt  cele mai dezavantajoase

Conform situaţiei financiare la 31 decembrie 2011, Hidroelectrica a vândut anul trecut 3,8 TWh pe piaţa reglementată (din care fac parte şi consumatorii casnici), pentru care a obţinut 334 milioane lei, ceea ce înseamnă un preţ de 86,35 lei/MWh. „Băieţilor deştepţi” le-a vândut 12 TWh, pentru care a obţinut 1,58 miliarde lei, ceea ce corespunde unui preţ mediu de 131 lei/MWh. La export, prin Atel şi EFT, Hidroelectrica a vândut 0,8 TWh şi a încasat 131 milioane lei, adică un preţ mediu de 160 lei/MWh.

Conform aceleiaşi situaţii financiare, costul mediu de producţie al Hidroelectrica a fost, anul trecut, de 108,74 lei/MWh, iar costul mediu anual de livrare (care cuprinde şi achiziţia de energie electrică) a fost de 129,74 lei/MWh.

Astfel, cele mai dezavantajoase contracte ale Hidroelectrica nu sunt cele cu „băieţii deştepţi”, ci cele de pe piaţa reglementată, pentru că preţul este mult sub cel producţie şi cu circa 50% sub cel de livrare.

De aceea, dacă administratorul judiciar este corect, primele contracte ce ar trebui denunţate sunt cele de pe piaţa reglementată.

De altfel, reprezentanţii Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, au calculat că Hidroelectrica a pierdut, în ultimii trei ani, circa 241 milioane euro din vânzarea de energie pe piaţa reglementată, la un preţ plafonat de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) mult sub preţul de pe OPCOM. Este adevărat şi că Hidroelectrica a pierdut, tot în ultimii trei ani, circa 481 milioane euro din vânzarea de energie prin contracte bilaterale, sub preţul de pe piaţa liberă OPCOM.

Spre deosebire de guvernanţi, care par că ţintesc doar contractele cu „băieţii deştepţi” şi se feresc să vorbească despre energia vândută pe piaţa reglementată, Templeton ar vrea ca şi această energie să fie vândută la preţul pieţei, ceea ce ar însemna profituri mai mari pentru Hidroelectrica, dar şi creşterea facturilor pentru populaţie.

Reamintim, acţionarii Hidroelectrica sunt statul român, prin Ministerul Economiei, care deţine 80,0561% din capital, restul acţiunilor fiind deţinute de Fondul Proprietatea.

Subminarea economiei naţionale

Reprezentanţii Federaţiei Sindicale Hidrosind, ai angajaţilor din Hidroelectrica, au pichetat sediile Ministerului Economiei şi companiei, protestând împotriva declanşării insolvenţei.

De altfel, Hidrosind a înaintat recurs în instanţă în urma deciziei Tribunalului Bucureşti de a accepta solicitarea Hidroelectrica de intrare în insolvenţă, a declarat preşedintele sindicatului, Decebal Sulea. El susţine că decizia Consiliului de Administraţie de a solicita intrarea în insolvenţă nu este validă, pentru că doi dintre membrii CA au avut mandat doar pentru renegocierea contractelor bilaterale nu şi pentru intrarea în insolvenţă. Hidrosind a mai anunţat, recent, că va înainta plângeri penale împotriva semnatarilor Hotărârii Consiliului de Administraţie din data de 15 iunie (n.r. – când a fost înaintată cererea de intrare în insolvenţă a Hidroelectrica), pentru abuz în serviciu şi subminarea economiei naţionale.

Şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Remus Vulpescu, a dat asigurări sindicaliştilor, care au pichetat sediul Ministerului Economiei, că Hidroelectrica nu va fi vândută pe bucăţi şi că, până la finalul anului, intenţionează să finalizeze procesul de reorganizare a companiei.

“Fac un apel către sindicate să sprijine procesul de reorganizare, pentru că acesta nu vizează reducerea personalului sau scăderea salariilor. Reorganizarea este o soluţie pentru eficientizarea companiei şi pentru a scăpa de contractele cu băieţii deştepţi. Până la sfârşitul anului am vrea să finalizăm procesul de reorganizare”, a precizat Vulpescu.

Moody’s a vede Hidroelectrica “varză”

Moody’s Investors Service a revizuit în scădere, cu două trepte, ratingul corporatist (CFR) şi ratingul PDR (probability of default – probabilitate de intrare în incapacitate de plată) al Hidroelectrica, de la “B2” la “Caa1”, cu perspectivă negativă, şi a retras calificativele, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

“Retrogradarea cu două trepte a ratingurilor Hidroelectrica, la Caa1, urmează confirmării intrării voluntare în insolvenţă de către Tribunalul Bucureşti, în data de 20 iunie 2012. Ratingul Caa1 reflectă creşterea semnificativă a riscului de incapacitate de plată şi inerenta incapacitate de anticipare a evoluţiilor viitoare, în cazul procedurilor de insolvenţă”, a declarat Richard Miratsky, vicepreşedinte Moody’s, transmite Agerpres.

Totuşi, ratingul “Caa1” include şi opinia Moody’s că cererea de insolvenţă în acest caz specific nu constituie o intrare imediată în incapacitate de plată a Hidroelectrica, deoarece compania se concentrează pe reorganizare sub administrare judiciară.

De asemenea, agenţia se aşteaptă ca Hidroelectrica să funcţioneze în continuare şi să-şi achite datoria, cel puţin pe termen scurt.