Aproape jumătate din lemnul ajuns pe piața de profil din România, în 2023, a fost folosit pentru încălzire, este rezultatul analizei realizate în baza „Balanței Lemnului din România”. Aplicația a fost lansată de către Grupul pentru Dialog Forestier și folosește aproximativ 5 milioane de informații furnizate în de către SUMAL, sistemul de trasabilitate a lemnului. Promotorii proiectului au declarat că scopul „Balanței” este de a oferi o imagine clară și detaliată a fluxurilor de lemn de pe întreg teritoriul național.
„Balanţa Lemnului din România va fi un instrument care va deschide către publicul larg o multitudine de informaţii şi aici cred că accesul la date, accesul la astfel de informaţii este vital, mai ales atunci când discutăm despre lemn sau despre păduri, subiect care a generat de-a lungul timpului extrem de multă emoţie şi extrem de mult dialog în spaţiul public”, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului, joi, 13 martie 2025, la o conferinţa organizată de Grupul pentru Dialog Social, cu ocazia lansării „Balanței Lemnului din România”.
Demnitarul a arătat că Ministerul Mediului a pus la dispoziția promotorilor, silvicultori binecunoscuți în domeniu, datele necesare din SUMAL, fără a aduce atingere informațiilor confidențiale. „Vreau să îmi exprim aici angajamentul pentru a continua acest instrument, pentru a continua dezvoltarea acestuia, indiferent dacă discutăm despre resurse financiare sau despre resurse şi mai importante, respectiv cantitatea imensă de date pe care o avem la dispoziţie, astăzi, în SUMAL. Vorbim despre milioane sau sute de milioane de cifre, de informaţii care ne ajută să avem o imagine de ansamblu, dar, mai mult decât atât, ne ajută în viitor să luăm deciziile corecte. Poate că dacă am fi avut un astfel de instrument în urmă cu cinci ani sau în urmă cu zece ani, industria lemnului din România ar fi fost un pic mai competitivă. Am constatat, deja, faptul că România este încă profund dependentă de lemnul de foc. Milioane de oameni folosesc lemnul de foc pentru a depăşi cu bine sezonul rece”, a spus Fechet.
„Recunosc importanţa industriei lemnului. Aproximativ 3,5% din PIB-ul României se datorează acestei industrii”, a atras atenția ministrul Fechet. „Mă bucur că în cadrul Grupului pentru Dialog Forestier putem să stăm la aceeaşi masă, nu doar factori decidenţi, ci mai ales companii, reprezentanţi ai industriei, mediul academic, institutele de cercetare. Vă asigur de această dorinţă şi de această promisiune pe care am făcut-o mereu, legată de accesul cetăţenilor la informaţii de interes public, legate de accesul oricăror părţi interesate la aceste date, pentru că transparenţa nu strică niciodată. În măsura în care vom reuşi să devenim din ce în ce mai transparenţi. De asemenea, cred că societatea civilă, cetăţenii în general, vor înţelege mai bine şi vor deveni un partener şi mai sănătos al acestor demersuri pe care le avem”, a precizat ministrul Mediului.
Informațiile analizate în cadrul „Balanței Lemnului din România” (BLR) arată că, în 2023, în România s-au exploatat 17,951 milioane mc de lemn, iar, cu importurile, s-a ajuns la 18,7 milioane mc. Acest volum reprezintă lmenul cert care a fost în România 2023. BLR relevă faptul că 8,522 milioane mc de lemn au fost folosite de persoane fizice. Participanții la conferință au atras atenția că lemn de esențe valoroase a ajuns să fie folosit pentru foc, ceea ce aduce atingere valorificării superioare a lemnului. Profesorul universitar Bogdan Popa a precizat că, totuși, se remarcă o tendință de reducere a consumului de lemn de foc prin măsurile de eficiență energetică luate de populație: izolare termică a caselor, surse de încălzire mai performante. Chiar și statul promovează programul „Rabla pentru sobe” prin care se subvenționează achiziția de sobe cu randament mai mare.
„Balanța Lemnului din România” oferă o evidență clară și obiectivă a volumului de lemn exploatat, comercializat și procesat, oferind o mai bună înțelegere a fluxurilor de lemn la nivel național. Promotorii l-au gând ca un instrument strategic care poate sprijini dezvoltarea unor politici publice, dar și o bază pentru cercetarea științifică.
