Miniștrii ce urmau să ocupe portofolii la ministere economice au trecut, fără emoții, de audierile din comisiile de specialitate, fiind votați cu aceeași larghețe și de plenul Parlamentului. Toți candidații au prezentat Programul de guvernare PSD și ALDE, unii mai aplicat, alții cu ceva „timidități”, dar cu promisiuni că vor aprofunda „materia”. Partea bună a lucrurilor este că, în acest fel, s-a putut trece la o stabilitate guvernamentală, indiferent de părerile împărțile referitoare la capabilitatea lui.
Ministerul Energiei
Mixul energetic se va baza în continuare pe cărbune, iar strategia energetică, elaborată de fostul guvern, va putea ajunge în Guvern, și apoi în Parlament, cel mai devreme în a doua jumătate a anului, a susținut Toma Petcu, ministrul desemnat al Energiei, în cadrul audierilor în comisiile parlamentare reunite. Iar pentru a respecta legislația în domeniu și angajamentele internaționale ale României, industria energetică pe cărbune va trebui să folosească tehnologii cu emisii reduse de carbon. Petcu a primit aviz pozitiv miercuri de la comisiile parlamentare, cu 40 de voturi pentru, 17 împotrivă şi o abţinere.
Cea mai mare vulnerabilitate indentificată de ministrul desemnat este reprezentată de resursa umană. „În ultima perioadă, au apărut foarte puțini specialiști în acest domeniu, iar tinerii nu au posibilitatea de a se pregăti”, a punctat Petcu.
În cadrul audierilor din Parlament, Petcu a spus că Strategia Energetică a României 2016-2030, lansată de Ministerul Energiei în dezbatere publică luna trecută, va fi revizuită şi, în plus, are nevoie de aviz de mediu. „Şi dacă ar fi fost supusă avizării la Ministerul Mediului tot ar fi durat şase luni de zile. Vrem să facem o revizuire pe fiecare capitol şi să adăugăm ce considerăm că este de adăugat. Ulterior, o vom depunde la Ministerul Mediului, pentru avizare şi pe urmă sperăm să o adoptăm în Guvern şi în Parlament”, a afirmat Petcu.
Petcu a precizat că va demara un program de restructurare în domeniul energetic, inclusiv în ceea ce priveşte industria minieră şi complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara. „Pe zona de cărbune putem să fim competitivi”, a precizat Petcu.
În opinia sa, partea nucleară reprezintă o componentă energetică importantă a mixului energetic, la fel şi cărbunele. În ceea ce priveşte energia verde, acest domeniu s-a dezvoltat foarte mult, „dar, din păcate, în ultimii ani s-a stopat această activitate”.
Petcu afirmă că trebuie găsită o strategie pe acest segment, întrucât acest sector, al energiei regenerabile, poate fi îmbunătăţit.
Ministerul Finanțelor Publice
Pachetul legislativ privind taxarea în domeniul hidrocarburilor va conţine, pe lângă o nouă formulă de stabilire a redevenţelor, şi un impozit suplimentar de 20% pe producţia de petrol şi gaze naturale care nu se prelucrează în ţară, a declarat anunţat Viorel Ştefan, noul ministru al Finanţelor Publice, după audierile din comisiile de specialitate.
„În schema de percepere a redevenţelor vom impune un impozit suplimentar de 20% pe profitul realizat din valorificarea resurselor naturale fără a fi prelucrate în România. Dacă resursa naturală pleacă într-o unitate de procesare în România, nu se va aplica această cotă”, a explicat Ştefan.
El a precizat că finalizarea Legii redevenţelor este un obiectiv stabilit pentru trimestrul unu din 2017.
„Suntem în întârziere. De doi ani jucăm în prelungiri în materie de redevenţe şi trebuie curmată această situaţie”, a subliniat ministrul.
De remarcat că, unii dintre parlamentarii prezenţi la audierea lui Viorel Ştefan au venit cu propunerea unei majorări substanţiale a redevenţelor. Cum de la 1 ianuarie au fost eliminate suprataxa de 7 cenţi pe litrul de carburanţi şi taxa pe stâlp. Parlamentarii au propus ca veniturile la buget astfel pierdute să fie recuperate prin creşterea redevenţelor.
Legislaţia fiscală va fi unificată în acest an într-un Cod economic, ce urmează să fie definitivat la jumătatea lui 2017, pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2018, şi care va conţine maximum 50 de taxe, a mai spus Viorel Ştefan.
„Legile cu caracter economic vor fi impuse într-un Cod economic al României. În aprilie va intra în dezbateri parlamentare, pentru ca la 1 iulie să îl avem publicat în Monitorul Oficial. Ne propunem ca acest Cod economic să rămână neschimbat măcar 5 ani, iar acesta va conţine maximum 50 de taxe”, a explicat Viorel Ştefan.
Potrivit acestuia, aplicabilitatea Codului este prevăzută pentru perioada 2018 – 2022, pentru „a asigura predictibilitate pentru cei dispuşi să facă afaceri în România”.
Ştefan a mai spus că respectivul Cod nu va reuni doar Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, ci toate legile care au legătură cu activitatea economică.
În plus, el a reamintit măsurile cuprinse în programul de guvernare anunţat de PSD, printre care se află reducerea cotei standard de TVA la 18% de la 1 ianuarie 2018, extinderea cotei zero de TVA pentru vânzarea de locuinţe, reducerea TVA de la 9% la 0% pentru input-urile din agricultură şi cotă 0 de TVA pentru activităţile de publicitate.
Printre măsurile amintite se numără şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 10% de la 1 ianuarie 2018, şi eliminarea acestui impozit pentru veniturile lunare mai mici de 2.000 de lei.
Pe de altă parte, ministrul propus promite creşterea veniturilor bugetare de la aproximativ 29% din PIB în prezent, la 32,5% în 2020, rata de absorbţie a fondurilor europene să ajungă la 73,5% la aceeaşi dată, iar PIB pe locuitor să depăşească 70% din media UE. Pentru creşterea veniturilor bugetare, Viorel Ştefan a vorbit despre o mai bună colectare, dar şi despre reducerea evaziunii. Amnistia fiscală, prin care ar putea reintra în circuitul legal sume importante de bani, încă nu este luată în considerare de autorităţi. În schimb, sumele de bani ce ar putea intra la buget din privatizarea unor companii de stat, ministrul Finanţelor a declarat că, în opinia sa, mai important este ca aceste sume de bani să rămână în companii, pentru a creşte performanţele acestora.
Totodată, viitorul ministru promite informatizarea completă a a administraţiei publice, astfel încât de la 1 ianuarie 2018 toate taxele şi impozitele să fie plătite în România online, dacă contribuabilul optează pentru această variantă, sau la un singur ghişeu, dacă se optează pentru această variantă.
„Orice taxă care nu va putea fi plătită online se va anula”, a mai spus Viorel Ştefan.
Ministerul Mediului
Daniel Constantin, propus vicepremier şi ministru al Mediului, a fost avizat favorabil în comisiile reunite de specialitate, cu 17 voturi „pentru” şi 7 voturi „împotrivă”, în timpul audierilor având loc și câteva contre între putere și opoziție.
Ministrul desemnat al Mediului a prezentat parlamentarilor din comsiile reunite că una dintre principalele sale preocupări se referă la evitarea declanșării unor noi proceduri de infringement, precum și la închiderea altora. „Sunt proceduri în așteptare, cu termene în februarie, în iunie”, a susținut Daniel Constantin.
„Trei proceduri de infringement declanşate pentru deşeuri, una pentru industrii mari, trei pentru diversitate, şi încă una pentru calitatea aerului. Acestea sunt cele opt proceduri care sunt în desfăşurare la Comisia Europeană şi riscăm să deschidă alte proceduri în luna februarie”, a precizat ministrul propus la Mediu.
Daniel Constantin a susţinut că “problema cea mai mare a României sunt deşeurile”.
“România riscă şi aici alt infringement, nu există un plan naţional de gestionare a deşeurilor”, a completat el. Potrivit acestuia, cea mai presantă problemă este reprezentată de „taxa la groapă” ce ar trebui plătită de autoritățile locale pentru neîndeplinirea țintelor de reducere a deșeurilor ce sunt eliminate prin depozitare în gropile de gunoi. „Această taxă va fi subiect de analiză chiar săptpmâna viitoare”, a spus Constantin.
Alt domeniu de maxim interes este cel referitor la rețelele de apă potabilă și apă uzată, ce trebuie să cunoască o dezvoltare corespunzătoare.
Daniel Constantin a afirmat, la finalul audierii, că, în calitate de vicepremier, îl va interesa ca pe zona de investiţii să existe fonduri suficiente.
„Voi ajuta premierul în toate domeniile de activitate. Cu precădere mă va interesa să ne asigurăm că pe zona de investiţii vom avea fonduri suficiente, vom avea peste 6% din PIB. Asta a fost, practic, principala componentă pe care noi am adresat-o electoratului. Am avut o creştere economică în 2016, dar ea e bazată pe consum. Dacă nu reuşim să ajungem cu nivelul de investiţii acolo unde trebuie, din păcate economia nu va rezista”, a precizat Constantin.
Ministerul Apelor și Pădurilor
Cea mai „timidă” prestația a avut-o Adriana Petcu, propusă la Ministerul Apelor şi Pădurilor, care a primit, miercuri, aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate. Cum audierile au fost „pe repede, înainte”, Adriana Petcu a făcut o succintă prezentare a programului său, cu accent mare pe partea de ape, mai ales că ministrul desemnat vine din postul de director al Administraţiei Bazinale de Apă Buzău-Ialomiţa. „Până acum atributul concesionării a fost al Ministerului Mediului, Administraţia Naţională Apele Române putând face doar închiriere. Vreau să dezvolt o metodologie pentru concesionare, să deblocăm această situaţie în cel mai scurt timp. În calitatea mea de salariat al Apelor Române am făcut intervenţii către fostele ministere ale Mediului să dezvoltăm metodologia de concesionare, dar a rămas fără rezultat până la data acesta”, a spus, la audieri, Adriana Petcu referitor la Legea apelor.
Domeniul Păduri s-a dovedit mai dificil pentru Petcu, care, dintre toate întrebările puse de parlamentari în cadrul audierilor, numai una s-a referit la „Ape”, restul numai la „Păduri”.
„Recunosc că domeniul silvic îmi este cunoscut mai îndeaproape doar de două zile. Vă rog să-mi acodați încredere în acest sens. Sunt omul faptelor, nu al vorbelor. Asta a fost condiția când am acceptat (n.r. – postul de minstru), să mi se permită să am oameni de specialitate pe silvicultură”, a cerut clemență Adriana Petcu.
Ministerul Economiei
La audierile din comisiile de specialitate, ministrul desemnat pentru Economie Alexandru Petrescu a apreciat că „este prioritar ca România să treacă de la modelul de dezvoltare economică bazat pe industrii intensive şi forţă de muncă uneori slab calificată, la industrii inovative, energie, industrii creative, IT”.
Acesta a precizat că printre priorităţile mandatului său se vor afla administrarea superioară a resurselor naturale ale ţării, cu accent pe apele minerale, zona industriei de apărare, domeniul resurselor energetice, instituirea de fonduri de investiţii, zona protecţiei consumatorilor. De asemenea, ministrul desemnat al Economiei a pus accent, în priorităţile prezentate, pe managementul performant al companiilor la care statul este acţionar.
Totdată, viitorul ministru al Economiei a declarat că ar dori să restructureze complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara, companii care nu se află în subordinea Ministerului Economiei, ci la Ministerul Energiei. „Companiile aflate în dificultate, printre care şi complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara, nu vor fi închise, ci vor trece printr-un proces de restructurare. Vom constitui un fond suveran de investiţii care să administreze activele statului. Vom acoda facilităţi firmelor cu probleme pentru a le ajuta să iasă din impas”, a spus Petrescu.
Viitorul ministru, în prezent director al Poştei Române, a declarat că va demara şi un plan de valorificare a resurselor minerale şi energetice ale României.
Petrescu a primit aviz pozitiv miercuri de la comisiile parlamentare, cu 40 de voturi pentru, 17 împotrivă şi o abţinere.
Ministerul Turismului
Viitorul ministru al Turismului, Mircea Titus Dobre, a declarat miercuri, la finalul audierilor în comisiile de specialitate din Parlament, că Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) va fi desfiinţată, urmând ca ministerul să preia toţi angajaţii. Dobre a primit aviz pozitiv de la comisiile parlamentare, cu 38 de voturi pentru, 8 împotrivă şi două abţineri.
„Autoritatea Naţională pentru Turism se va desfiinţa şi se va înfiinţa Ministerul Turismului. Angajaţii ANT vor intra la Ministerul Turismului, ei vor fi preluaţi”, a spus Dobre, care adaugă că este vorba de circa 140 de angajaţi.
De asemenea, Dobre a spus că vrea să dezvolte turismul religios. „Eu cred că tot ce avem în zona mănăstirilor şi bisericilor, dacă ne gândim şi la Bucovina, nu a fost pus în valoare de nimeni. Se poate face un proiect foarte important şi foarte interesant pentru a observa şi a promova în exterior toată această activitate a turismului ecumenic”, a spus Dobre, la finalul audierilor.
Ministrul propus a promis că tichetele de vacanţă pentru bugetari, măsură inclusă în programul de guvernare, vor fi introduse din acest an. „Dorim să luăm această măsură în prima jumătate a anului 2017”, a afirmat Dobre.
Ministrul propus al Turismului estimează că Legea Turismului va intra în vigoare în a doua parte a acestui an. Dobre susţine că turismul va putea ajunge în România, prin aplicarea noilor programe promise de PSD, până la o pondere de 4% din produsul intern brut (PIB), de la sub 1% din PIB în prezent.
Ministerul Transporturilor
Ministrul propus al Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat, miercuri, că nu doreşte să dea niciun termen pentru realizarea proiectelor actuale de autostrăzi şi nu vrea să promită finalizarea niciunui kilometru de autostradă.
„Avem un program de guvernare, etapizat, care va fi pus în aplicare, şi rutier, şi feroviar, şi naval, şi de aviaţie. Nu vreau să mă grăbesc să dau un termen acum, pentru că trebuie revizuită şi legislaţia în domeniul achiziţiilor publice privind infrastructurile mari. Trebuie schimbat pentru că sunt proceduri foarte grele şi sunt multe lucruri care trebuie modificate în legislaţie”, a susţinut el.
Întrebat de reporteri câţi kilometri de autostradă promite, în condiţiile în care anul trecut nu s-a inaugurat niciun kilometru, el a răspuns: „Nu promit niciun kilometru de autostradă. Sunt loturile avansate, le cunoaşteţi, şi Sebeş – Turda şi Lugoj – Deva sunt loturi avansate şi lucrăm”. Cuc a adăugat că va continua proiectele începute când a fost secretar de stat în acelaşi minister. El a subliniat că îşi doreşte aducerea TAROM pe profit.
„Am coordonat activitatea sectorului aerian şi rutier. Mă întorc cu proiectele referitoare la TAROM, care sunt punctul de suflet al meu. Este o companie românească şi care doresc să intre pe profit, putând să intre în competiţie cu celelalte companii. Este punctul pe care mi l-am propus şi mi-l asum. Eu personal nu reproşez nimic, pentru că aşa cum am spus şi în comisie, am luat decizia de a-l elibera pe domnul Heinzman din funcţie pentru neîndeplinirea criteriilor de performanţă, deci nu am ce să reproşez. Probabil că actualul management din perioada anterioară nu şi-a dus la îndeplinire parametrul în care trebuiau să conducă compania. De altfel, compania va fi pe pierdere. Vom face o analiză şi vom vedea”, a adăugat Cuc.
Ministerul IMM-urilor
Florin Jianu, propus din partea PSD la conducerea Ministerului IMM-urilor şi antreprenorilor, a declarat, în timpul audierilor în comisiile parlamentare reunite pentru industrii şi servicii şi pentru politică economică, reformă şi privatizare, că vrea să creeze un departament, la nivelul ministerului, care să vină trimestrial cu o propunere de debirocratizare, şi consideră că toate primăriile din ţară ar trebui să vină cu programe de atragere a investitorilor. Jianu a primit aviz pozitiv miercuri de la comisiile parlamentare, cu 42 de voturi pentru şi 8 împotrivă.
În timpul audierilor, el a amintit că a propus, în acel mandat, măsuri care să-i ajute pe întreprinzătorii debutanţi. În actualul mandat, principalele provocări sunt reprezentate de birocraţie şi lipsa forţei de muncă.
Ministrul propus consideră că firmele mici trebuie să fie susţinute pentru a fi mai prezente pe plan internaţional, iar antreprenorii trebuie să aibă un contact cât mai direct cu investitorii din ţară sau din străinătate, în cadrul evenimentelor organizate de minister.
Ministerul Comunicațiilor
Augustin Jianu, în vârstă de 30 de ani, propus în funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, a declarat miercuri, în cadrul audierilor în comisiile de specialitate din Parlament, că cel mai important proiect al său este interoperabilitatea sistemelor informatice, astfel încât până la 1 decembrie 2018 toate sistemele informatice ale statului să fie conectate.
„Trebuie ca până la 1 decembrie 2018, toţi cetăţenii României să îşi poată plăti orice obligaţie financiară către statul român online, toate formularele pe care companiile le au de depus să poată fi depuse online şi toate sistemele informatice ale statului să fie interoperalizate”, a spus Jianu, la finalul audierilor.
Întrebat dacă timpul nu este prea scurt, acesta a dat asigurări că proiectul se va face. ”Cu siguranţă nu putem avea această piaţă unică digitală fără ca cetăţenii, consumatori ai acestor servicii, fără ca ei să aibă încredere în serviciile digitale oferite. De aceea vom avea o atenţie şi asupra componentei de securitate cibernetică şi asupra infrastructurii, pentru că este necesară dezvoltarea accesului la sevicii de internet în zonele albe încă rămase în România”, a mai spus Jianu.
De asemenea, viitorul ministru al Comunicaţiilor, Augustin Jianu, a spus că analizează trecerea Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică (ICI) în subordinea Ministerului Cercetării şi Inovării.
Augustin Jianu a primit aviz pozitiv de la comisiile parlamentare, cu 16 voturi pentru, 4 împotrivă şi nicio abţinere.
